Un nou studiu pune în lumină semnificaţia microbiomului matern şi mecanismele prin care acesta afectează sarcina şi dezvoltarea individuală a fătului.
În cadrul unui studiu finlandez au fost identificate diferenţe semnificative în activitatea genelor din intestinul, creierul şi placenta fătului, în funcţie de bacteriile din organismul mamei şi de compuşii produşi de acestea.
Constatările indică faptul că microbiomul matern este important pentru dezvoltarea şi sănătatea urmaşilor.
În prezent se cunosc puţine lucruri despre cum încep interacţiunile fătului cu microbiomul matern şi care sunt mecanismele de acţiune asupra sarcinii.
Recentul studiu, realizat în colaborare la Universităţile din Helsinki, Finlanda de Est şi Turku, a investigat modul în care microbiomul matern afectează dezvoltarea fătului, comparând fetuşii unor mame de şoareci cu cei fără germeni, care trăiesc într-un mediu steril.
Cercetătorii au măsurat expresia genelor şi concentraţiile de compuşi cu moleculă mică, sau metaboliţi, în intestinul, creierul şi placenta fătului.
„Efectele microbiomului mamei şi ale metaboliţilor pe care aceasta îi produce asupra dezvoltării fetale nu au fost studiate până acum într-o manieră atât de cuprinzătoare", spune Mikael Niku, de la facultatea de medicină veterinară a Universităţii din Helsinki, cercetătorul principal al studiului.
Echipa a identificat în făt compuşi necunoscuţi până acum, care sunt probabil de natură microbiană şi care pot fi importanţi pentru dezvoltarea individuală a copilului.
Cercetătorii finlandezi au demonstrat că au existat diferenţe considerabile în ceea ce priveşte expresia genelor în intestinul, creierul şi placenta fetuşilor de la mamele de şoareci fără microbi comparativ cu animalele normale.
În intestin, genele asociate cu sistemul imunitar şi cu interacţiunile gazdă-bacterii au fost mai puţin active la fetuşii mamelor din mediul steril, fără microbi.
Echipa a constatat că, au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte expresia genelor din creier asociate cu dezvoltarea şi funcţionarea sistemului nervos.
De asemenea, în placentă, au existat diferenţe în exprimarea mai multor gene importante care reglează sarcina.
Studiul pune în lumină semnificaţia microbiomului matern şi mecanismele prin care acesta afectează sarcina şi dezvoltarea individuală a fătului. Credit: Mikael Niku. Modelele moleculare din imagine realizate cu ajutorul QuteMol (Tarini, Cignoni & Montani 2006).
Diferenţele au fost mai extinse la fetuşii de sex masculin, ceea ce indică faptul că aceştia ar putea fi mai sensibili la efectele microbiomului matern, cel puţin la şoareci.
Cercetătorii au descoperit că expresia mai multor gene importante erat asociată cu concentraţia de metaboliţi susceptibili de a fi modulaţi de microbiomul matern.
Aceşti metaboliţi au fost absenţi în fetuşii mamelor fără microbi, sau apăreau cel puţin la concentraţii semnificativ mai mici.
„S-ar părea că astfel de produse microbiene pot să afecteze dezvoltarea intestinului şi a creierului, precum şi funcţionarea placentei", notează Niku, precizând că mulţi dintre aceşti metaboliţi au fot necunoscuţi până acum.
Grupul investighează acum apariţia metaboliţilor microbieni şi la alte mamifere: purcei şi viţei, precum şi în probele de meconiu şi lichid amniotic ale bebeluşilor.
În prezent, deficienţele în interacţiunile gazdă-microbi din primele etape ale vieţii, cauzate, de exemplu, de un mediu dezechilibrat sau de antibiotice, pot predispune urmaşii la disfuncţii ale sistemului imunitar, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale şi alergiile.
Recentul studiu, publicat recent în revista BMC Biology, ajută la înţelegerea originii acestor tulburări, ceea ce face posibil ca în viitor să se îmbunătăţească prevenirea şi tratamentul acestora, notează autorii.
