Anxietatea socială sau fobia socială reprezintă cea mai comună tulburare de anxietate şi este o afecţiune mintală în care oamenii se îngrijorează în mod excesiv cu privire la participarea la situaţii sociale. Tulburarea este întâlnită frecvent şi provoacă frică şi tensiune persoanei atunci cand se află în preajma oamenilor. Asta le poate afecta viaţa normală şi interacţiunile la locul de muncă sau în cadrul relaţiilor, dar şi în situaţii de zi cu zi, cum ar fi mersul la cumpărături sau în vacanţe.
Acum, un grup de cercetători europeni a demonstrat că expunerea la mirosuri umane, extrase din transpiraţia altor persoane, ar putea fi folosită pentru a stimula tratamentul unor probleme de sănătate mintală.
Într-un studiu preliminar, cercetătorii au reuşit să demonstreze că anxietatea socială a fost redusă atunci când pacienţii au fost supuşi unei terapii de mindfulness în timp ce erau expuşi la „chimio-semnale" umane, sau la ceea ce numim în mod obişnuit mirosuri corporale, obţinute din transpiraţia axilară a voluntarilor.
„Starea noastră de spirit ne determină să producem molecule (sau chemo-semnale) în sudoare, care comunică starea noastră emoţională şi produc răspunsuri corespunzătoare la receptori", a declarat cercetătorul principal, Elisa Vigna, de la Institutul Karolinska, din Stockholm, în cadrul prezentării unui studiu pilot la Congresul European de Psihiatrie de la Paris.
Rezultatele studiului preliminar arată că atunci când aceste chimio-semnale sunt combinate cu terapia mindfulness par să producă rezultate mai bune în tratarea anxietăţii sociale decât cele care pot fi obţinute doar prin terapia mindfulness.
Studiul a presupus colectarea de transpiraţie de la voluntari şi apoi expunerea pacienţilor la semnale chimice extrase din aceste mostre de transpiraţie, în timp ce aceştia erau trataţi pentru anxietate socială.
Probele de sudoare au fost colectate de la voluntari care vizionau scurte clipuri din filme: aceste filme au fost alese pentru a provoca anumite stări emoţionale, cum ar fi frica sau fericirea; astfel s-a urmărit să se vadă dacă emoţiile specifice experimentate în timp ce voluntarii transpirau aveau efecte diferite asupra tratamentului.
Clipurile din filmele de groază au inclus conţinut extras din The Grudge, în timp ce clipurile „fericite" au inclus materiale din Mr. Bean's Holiday, Sister Act şi altele.
După ce sudoarea a fost colectată, cercetătorii au recrutat 48 de femei (cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani), care sufereau toate de anxietate socială, şi le-au împărţit în 3 grupuri de câte 16 persoane fiecare.
Pe parcursul a 2 zile, toate au urmat o terapie de mindfulness pentru anxietate socială. În acelaşi timp, fiecare grup a fost expus la un miros diferit, obţinut din probele de transpiraţie ale persoanelor care văzuseră diferite tipuri de clipuri video, plus un grup de control, care a fost expus la aer curat.
„Am constatat că femeile din grupul expus la transpiraţia persoanelor care vizionaseră filme amuzante sau de frică, au răspuns mai bine la terapia de mindfulness decât cele care nu fuseseră expuse", a declarat Elisa Vigna.
Oamenii de ştiinţă au fost surprinşi să constate că starea emoţională a persoanei care producea transpiraţia nu a furnizat rezultate diferite în privinţa tratamentului: transpiraţia produsă în timp ce o persoană s-a simţit fericită a avut acelaşi efect ca şi cea a unei persoane care s-a speriat în urma secvenţelor de groază.
„Aşadar, este posibil să existe ceva în ceea ce priveşte semnalele chimice umane din sudoare, în general, care afectează răspunsul la tratament", a menţionat Vigna.
S-ar putea ca simpla expunere la prezenţa unei alte persoane să aibă acest efect, dar trebuie să confirmăm acest lucru, a adăugat ea.
Cercetătorii testează acum acest lucru într-un studiu de monitorizare cu un design similar, dar în care au inclus şi transpiraţie provenind de la persoanele care urmăresc documentare neutre din punct de vedere emoţional.
„Acest lucru ar trebui să ne permită să aflăm dacă eventualele beneficii terapeutice provin din percepţia inconştientă a unor semnale emoţionale specifice sau dacă este vorba pur şi simplu de prezenţa umană, indiferent de emoţie", spune cercetătoarea.
De asemenea, cercetătorii au mai constatat că persoanele care au urmat o sesiune de tratament de terapie de mindfulness împreună cu expunerea la mirosurile corpului uman au prezentat o reducere de aproximativ 39% a scorurilor de anxietate.
Pentru comparaţie, în grupul care a primit doar mindfulness (adică grupul de control) s-a observat o reducere de 17% a scorurilor de anxietate după o sesiune de tratament.
Autorii studiului speră că acest lucru ar putea duce la o nouă modalitate de a ajuta persoanele cu tulburare de anxietate socială, de exemplu, sporind eficacitatea intervenţiilor de e-health de sine stătătoare (cum ar fi aplicaţiile de meditaţie) sau oferind o oportunitate suplimentară pentru cei care nu răspund la tratament..
Cercetătorii au atenţionat totuşi că, acesta a fost un studiu pentru demonstrarea conceptului, motiv pentru care şi-au propus, în continuare, un studiu mai amplu pentru a confirma rezultatele.
Transpiraţia umană este complexă şi variabilă în ceea ce priveşte modul în care transportă informaţiile.
Cercetătorii colaborează cu analiştii de la universitatea din Pisa, care au reuşit să identifice peste 300 de compuşi separaţi în sudoarea umană.
Cercetătorii speră că, dacă vor reuşi să identifice şi să izoleze moleculele care provoacă efectele observate în cadrul studiului, atunci utilizarea terapeutică va deveni mai uşoară.
Această lucrare face parte din proiectul POTION („Promovarea interacţiunii sociale prin intermediul mirosurilor corporale emoţionale") 4, finanţat de UE prin programul Orizont2020.
Dr. Julian Beezhold (University of East Anglia, secretar general al Asociaţiei Europene de Psihiatrie) a salutăt acest studiu, care analizează unul dintre cele mai puţin cercetate simţuri şi interacţiunea sa cu sănătatea mintală.
„Constatările sunt interesante, dar vor trebui să fie reproduse în mod robust de cercetători independenţi", a menţionat dr. Beezhold, care nu a fost implicat în această cercetare.
Congresul European de Psihiatrie are loc în perioada 25-28 martie 2023, la Paris.
