Hipertensiunea arterială reprezintă principala cauză a mortalităţii cardiovasculare atât în România cât şi în Europa. De altfel, ţara noastră este ,,campioană” la incidenţa bolilor cardiovasculare, media fiind mai mare la noi decât cea europeană. Mulţi dintre pacienţii cu hipertensiune arterială nu ştiu că suferă de această afecţiune şi nu sunt diagnosticaţi. ,,Nu diagnosticăm toţi pacienţii cu HTA, din multiple motive, odată că nu există programe eficiente de screening în medicina primară. Aceasta este o temă care nu a fost niciodată până acum rezolvată de Ministerul Sănătăţii şi ar fi foarte important să fie rezolvată în următoarea perioadă. Ar trebui să existe un program naţional de prevenţie a bolilor vasculare”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, în cadrul dezbaterii ,,Controlul hipertensiunii arteriale, cheia opririi acestei epidemii cardiovasculare în România”
Peste 20% dintre hipertensivi nu ştiu că au hipertensiune arterială (HTA) şi în consecinţă, nu se tratează, au atras atenţia specialiştii cardiologi la dezbaterea, organizată la iniţiativa Societăţii Române de Cardiologie împreună cu Administraţia Prezidenţială prin Departamenul de Sănătate Publică, Societatea Română de Hipertensiune, Societatea Română de Nefrologie, Societatea de Neurologie din România, Asociaţia Medicilor de Familie din Bucureşti-Ilfov, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România. Potrivit unei cercetări de opinie din 2021, românii înţeleg tot mai mult severitatea HTA (8,4 pe o scară de la 1 la 10) şi importanţa măsurării tensiunii arteriale (o treime din respondenţi spun că şi-au măsurat-o în săptămâna anterioară).
Dar un procent important (41% sub 35 de ani şi 29% peste 56 de ani) crede că odată tensiunea revenită la normal pacientul poate renunţa la tratament. Mai puţin de 80% dintre toţi respondenţii cred că TA trebuie ţinută constant sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos. Îngrijorător este faptul că mai puţini pacienţi români cu HTA decât acum doi ani (74%), dar mai mulţi decât anul trecut (58%), şi anume 63% urmează corect tratamentul prescris de medic.
„Din punctul meu de vedere cel mai important lucru ca politica de sănătate publică este realizarea unui program naţional de prevenţie al factorilor de risc vascular. Acesta trebuie să aibă nişte piloni importanţi, să plece de la medicul de familie. Aceştia trebuie să fie finanţaţi pentru participarea la acest program cu ce au nevoie pentru a verifica la toţi pacienţii lor din lista de pacienţi anumite lucruri. Trebuie sistematizate care sunt valorile TA, glicemia, valorile lipidelor colesterolului, fracţiunilor de colesterol, greutatea corporală, etc. Noi avem de foarte multa vreme în medicină scoruri de risc. Sunt factori de risc pentru tulburare cognitivă, factori de risc pentru alte complicaţii ale AVC sau ale infarctului de miocard. Ar trebui făcut un protocol în cadrul acestui program naţional de prevenţie al factorilor de risc vascular cu nişte reguli foarte clare, cu nişte consulturi ulterioare în funcţie de necesităţi, gândit la cardiolog, la neurolog, acolo unde este cazul, cu intervenţii cu urmărire pe termen mediu şi lung. Astfel, atâta vreme cât identific un pacient cu HTA cumva să îl urmăresc peste 2- 6 luni, peste 1 an că el este aderent, că reuşesc să controlez valorile de tensiune. În felul acesta am obţine nişte rezultate sigure de scădere a incidenţei acestor boli vasculare, că sunt boli cardiovasculare sau cerebrovasculare, însă am obţine acest lucru abia peste 6 ani, peste 8 ani”, a spus prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, medic neurolog.
Dr. Rodica Tănăsescu, Vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, prezentă la eveniment, a precizat că politicile de sănătate trebuie să încurajeze depistarea la timp a bolilor cronice.
,,Acest an de pandemie ne va aduce, din păcate, o avalanşă de pacienţi cu boli cronice nedepistate la timp sau cu boli cronice neglijate, între care şi pacienţii hipertensivi şi cu alte boli cardiovasculare. Acum cred că începe greul pentru noi toţi, după ce vom fi în bună parte vaccinaţi şi vom reveni la o cvasi normalitate. Va trebui să începem să rezolvăm acest probleme rămase în urmă pentru că o bună parte din spitalele României au fost transformate în unităţi Covid, iar pacienţii care se tratau acolo nu au mai avut acces sau pacienţi care nu au fost depistaţi şi i-am depistat într-un fel sau altul, am reuşit să-i depistăm în acest an, nu prea au avut unde să se ducă să facă investigaţii mai aprofundate sau consultaţii de specialitate pentru că multe spitale au fost unităţi Covid. Au avut şi teama de contaminare. De acum încolo trebuie să ne ocupăm de aceste boli cronice pentu că dacă nu o facem, ele vor ucide în anii viitori mai rău decât Covid-ul.”
Între timp, Ministerul Sănătăţii plănuieşte ,,cel mai mare proiect de investiţii în asistenţa medicală primară pentru că este important nu doar să tratăm efectele hipertensiunii arteriale, complicaţiile cardiovasculare ale acestei afecţiuni atât de frecvente, ci şi să prevenim şi să tratăm din timp hipertensiunea arterială”, a declarat dr. Ioana Mihăilă, actualul ministru al Sănătăţii.
,,În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care suntem gata să îl trimitem la Bruxelles pentru aprobare, în componenta dedicată asistenţei medicale prespitaliceşti avem investiţii în cabinetele medicilor de familie, investiţii menite tocmai să diagnosticheze din timp hipertensiunea dar şi factorii de risc asociaţi adică dislipidemia, diabetul. Aceste investiţii se referă mai ales la dotarea acestor cabinete de asistenţă medical primară cu aparatură de laborator point-of-care. Pe lângă aceste investiţii în cabinetele medicilor de familie, înţelegem nevoia de multidisciplinaritate şi de continuitate în îngrijirea pacienţilor, motiv pentru care pentru a facilita acest lucru avem tot în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă plănuite investiţii de 400 de milioane de euro în componenta de digitalizare. Aici includem şi Dosarul Electronic al Pacientului care va fi un mijloc de a facilita toată această interacţiune între diverse niveluri ale asistenţei medicale dar şi investiţii în telemedicină şi, aşa cum probabil colegii mei vor discuta, facilităţi care să ajute pacienţii în automonitorizare şi în transmiterea informaţiilor legate de starea lor de sănătate către profesioniştii din sănătate”, a spus dr. Mihăilă, în cadrul evenimentului.
