Noi descoperiri indică un rol cheie pe care îl are o singură genă pentru menţinerea unui ficat sănătos, în special la copii, şi stabilesc o componentă genetică puternică pentru bolile de ficat, necunoscută până acum.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că acei copiii care prezintă mutaţii asociate cu pierderea funcţiei în gena FOCAD sunt predispuşi la o formă pediatrică de ciroză hepatică cu debut precoce, care poate pune viaţa în pericol. Descoperirea stabileşte o componentă genetică puternică pentru bolile de ficat, care nu a fost identificată până acum.
Aceste constatări au apărut într-un studiu publicat în Nature Genetics, realizat de oameni de ştiinţă de la A*STAR's Genome Institute of Singapore (GIS), în colaborare cu spitale şi institute din şapte ţări (India, SUA, Arabia Saudită, Pakistan, Portugalia, Brazilia şi Franţa).
Boala hepatică a devenit o preocupare majoră pentru sănătate şi se estimează că este a cincea cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial.
O analiză a studiului Global Burden of Disease a identificat 1,32 milioane de decese cauzate de ciroza hepatică în 2017, reprezentând mai mult de 2% din totalul deceselor la nivel mondial.
Ciroza hepatică este de obicei diagnosticată târziu în viaţă şi este în mod tradiţional considerată a fi cauzată de factori de mediu, cum ar fi o dietă săracă, hepatita virală sau abuzul de alcool.
În colaborarea cu clinicieni din întreaga lume, echipa de cercetare a combinat instrumente clasice, cum ar fi genetica mendeliană şi modelele animale, cu tehnologia modernă, respectiv tehnici de secvenţiere genomică de generaţie următoare, şi instrumente de editare a genelor de ultimă generaţie, pentru a demonstra că gena FOCAD este indispensabilă pentru menţinerea sănătăţii ficatului la om.
Mutaţiile acestei gene determină o formă de ciroză hepatică cu debut precoce care nu a fost documentată până acum.
Extinzând cercetările, oamenii de ştiinţă au mai descoperit că gena FOCAD funcţionează ca parte a unui mecanism molecular de control al calităţii, care ajută la traducerea informaţiei genetice, un proces celular fundamental prin care sunt fabricate proteinele. Principalele celule ale ficatului, hepatocitele, se bazează foarte mult pe acest mecanism în comparaţie cu alte tipuri de celule.
Este prima dată când cercetătorii dovedesc că acest mecanism de control al calităţii dependent de traducerea genetică este implicat în sănătatea ficatului.
Echipa a descoperit, de asemenea, o citokină, CCL2, care este supraprodusă la pacienţii cu deficit de FOCAD şi care ar putea avea un rol cheie în progresia cirozei hepatice.
„Mutaţiile FOCAD duc la supraproducţia unui număr de proteine care ar putea fi factori cheie în progresia bolii”, a explicat dr. Ricardo Moreno Traspas, cercetător postdoctoral la laboratorul de genetică şi terapeutică umană din cadrul GIS şi primul autor al studiului.
„Un exemplu este mediatorul de semnalizare CCL2, care atrage celulele imune şi promovează inflamaţia ficatului. Medicamentele care vizează acest mecanism, sau candidaţii similari, sunt potenţiale puncte de intervenţie terapeutică pentru pacienţii cu ciroză”, a mai precizat medicul.
„Raportăm (în acest studiu) impactul clinic în cazul pierderii funcţiei în variantele recesive ale genei FOCAD şi oferim dovezi asupra importanţei căii de monitorizare SKI pentru ARN mesager în homeostazia hepatică”, a precizat la rândul său prof. Bruno Reversade, liderul echipei de la GIS şi autorul corespondent al studiului.
Cunoştinţele şi instrumentele generate în acest studiu au potenţialul de a ajuta la dezvoltarea unor terapii inovatoare pentru forme mai frecvente de boli hepatice, cum ar fi boala ficatului gras şi cancerul hepatic.
Înţelegerea mecanismelor celulare şi moleculare ale bolii împreună cu datele clinice i-ar putea ajuta pe clinicieni să identifice noi pacienţi cu acest sindrom, să pună un diagnostic, şi să ofere un prognostic şi un tratament mai precis, scriu autorii.
