Nervul vag este nervul cu cea mai mare distribuţie în corp. În prezent se fac tot mai multe cercetări asupra nervului vag şi a sarcinilor pe care acesta le îndeplineşte în organism. Recent, cercetătorii au descoperit că nervul vag, cunoscut pentru rolul său în „odihnă şi digestie", are un rol important în timpul exerciţiilor fizice, ajutând inima să pompeze sângele, care distribuie oxigenul în tot corpul.
În prezent, ştiinţa exerciţiilor fizice susţine că sistemul nervos „luptă sau fugi" (simpatic) este activ în timpul exerciţiilor fizice, ajutând inima să bată mai tare, iar sistemul nervos „odihneşte-te şi digeră" (parasimpatic) este redus sau inactiv.
Profesorul asociat de fiziologie de la Universitatea din Auckland, Rohit Ramchandra, spune că această înţelegere actuală se bazează pe estimări indirecte şi pe o serie de ipoteze pe care noul studiu le-a dovedit a fi greşite.
„Studiul nostru constată că activitatea acestor nervi vagi 'de odihnă şi digestie' creşte, de fapt, în timpul exerciţiilor fizice", spune dr. Ramchandra.
Grupul a folosit tehnici de înregistrare electrică „tur de forţă" pentru a monitoriza direct activitatea nervilor vagi la oile care fac exerciţii fizice şi a constatat că activitatea nervilor vagi care merg către inimă creşte în timpul exerciţiilor fizice.
„Pentru ca inima să susţină un nivel ridicat de pompare, are nevoie de un flux sanguin mai mare în timpul exerciţiului pentru a alimenta munca sporită pe care o depune: datele noastre indică faptul că o creştere a activităţii nervilor vagi face exact acest lucru", a precizat specialistul din Noua Zeelandă
În timpul exerciţiilor fizice, există o creştere de patru până la cinci ori a cantităţii de sânge pompată de inimă pe minut, ceea ce necesită ca inima să bată mai repede şi să se contracte mai puternic.
Capacitatea inimii de a pompa sânge este controlată (modulată) de nervii care pleacă de la creier, numiţi „autonomi", deoarece funcţionează automat şi nu necesită o gândire conştientă.
Aceşti nervi includ nervii de „luptă sau de fugă" sau „simpatici" şi nervii vagi de „odihnă şi digestie", care sunt numiţi „parasimpatici".
Nervul vag conectează creierul cu inima şi cu alte organe interne, inclusiv cu intestinul, reglând răspunsurile sistemului nervos parasimpatic „odihnă şi digestie".
Rezumat grafic. Credit: Circulation Research (2023).
Noua cercetare constată că sistemul nervos simpatic şi parasimpatic lucrează împreună în timpul efortului fizic pentru a ajuta inima să pompeze mai tare şi mai repede.
Cercetătorii au investigat, de asemenea, rolul mediatorilor eliberaţi de nervul vag cardiac.
„Nervul vag cardiac eliberează mai mulţi mediatori, iar cercetările anterioare s-au concentrat pe un neurotransmiţător, acetilcolina, care nu are niciun impact asupra capacităţii noastre de a face exerciţii fizice", spune dr. Ramchandra.
Studiul cercetătorilor neo-zeelandezi s-a concentrat pe un mediator diferit, peptida intestinală vasoactivă (VIP) şi arată că nervul vag eliberează această peptidă în timpul exerciţiilor fizice, ceea ce ajută vasele coronariene să se dilate, permiţând pomparea mai mult sânge prin inimă.
„Peptida intestinală vasoactivă a fost găsită pentru prima dată în intestin şi ajută la digestie, dar ceea ce ştim acum este că este importantă şi în timpul exerciţiilor fizice", explică dr. Julia Shanks, autor principal al studiului
Studiul a fost efectuat la oi, datorită faptului că acestea se aseamănă cu oamenii în multe aspecte importante, inclusiv anatomia şi fiziologia cardiacă.
De asemenea, ca model animal acestea pot ajuta la găsirea unor modalităţi de combatere a bolilor de inimă care să poată fi transpuse la om.
Aceste noi descoperiri fundamentale ar putea avea aplicaţii în boli, inclusiv în insuficienţa cardiacă, în cazul în care oamenii nu pot tolera exerciţiile fizice.
„Incapacitatea de a efectua sarcini simple care implică efort înseamnă o calitate a vieţii grav compromisă la aceşti pacienţi", spune dr. Ramchandra.
Unul dintre motivele potenţiale pentru care toleranţa la efort este redusă este că inima bolnavă pur şi simplu nu primeşte suficient sânge, spun spcialiştii.
Un studiu de monitorizare va evalua rolul important al nervilor vagi cardiaci în îmbunătăţirea toleranţei la efort în cazul insuficienţei cardiace.
Există mult interes în încercarea de a îmbunătăţi tonusul vagal ca mijloc de a reduce anxietatea.
Potrivit dr. Ramchandra nervul vag mediază încetinirea ritmului cardiac şi atunci când există o activitate vagală ridicată, acesta face ca inima să bată mai încet.
„Nu sunt sigur dacă asta e acelaşi lucru cu relaxarea, dar putem spune că exerciţiile fizice regulate pot îmbunătăţi activitatea vagală şi au efecte benefice", a concluzionat specialistul.
Recenta cercetare a fost publicată recent în revista Circulation Research.
