Cercetătorii au descoperit un mecanism alternativ de producere a unei proteine cheie în cancerul de prostată metastatic, care ar putea duce la îmbunătăţirea tratamentului pentru anumiţi pacienţi.
La fel ca şi cunoscutul antigen specific prostatic (PSA), antigenul membranar specific prostatic (PSMA) este un biomarker care le poate oferi medicilor informaţii despre cancerul de prostată metastatic al unui pacient.
PSMA este o proteină de pe suprafaţa celulară a majorităţii cancerelor de prostată; scanarea acesteia cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) poate indica locul din organism în care s-a răspândit cancerul de prostată şi poate fi ţintită cu o terapie radioactivă.
La 15%-20% dintre pacienţii cu cancer de prostată rezistent la castrare, producţia de PSMA se opreşte în stadii avansate ale bolii.
Într-un nou studiu publicat luni, în revista Nature Cancer, oamenii de ştiinţă de la Institutul de cancer Dana-Farber din Boston, Statele Unite, au elucidat mecanismul care creşte şi scade expresia PSMA în celulele cancerului de prostată.
Descoperirile i-ar putea ajuta pe medici să selecteze terapii care vizează PSMA pentru anumiţi pacienţi.
Se ştie de mult timp că receptorul de androgen (RA), o structură care declanşează creşterea celulară ca răspuns la hormonul androgen, controlează producţia de PSMA în celulele cancerului de prostată.
În acest studiu, cercetătorii au descoperit că expresia PSMA este mai mică în metastazele hepatice decât în alte părţi ale corpului, indiferent de expresia receptorului de androgen
De asemenea, ei au descoperit că unele tumori care dau rezultate negative la RA exprimă PSMA, în timp ce unele tumori RA-pozitive nu exprimă PSMA.
Acest lucru i-a determinat pe cercetători să caute un mecanism de control care nu implică receptorul de androgen.
Căutările lor au dezvăluit că proteina HOXB13 este un reglator cheie al PSMA. Atunci când cancerele de prostată rezistente la castrare nu au RA, HOXB13 poate controla PSMA pe cont propriu.
Acest lucru, precum şi descoperirea unui mecanism „epigenetic" de suprimare a PSMA demonstrează că sistemul de control al acestui mecanism este mai complex decât se credea până acum, ceea ce ar indica faptul că şi cancerul de prostată are mai multe subtipuri care pot fi tratate în mod optim prin terapii ţintite specifice.
Autorii studiului au identificat, de asemenea, aminoacizi care sunt suprareglaţi în tumorile de prostată metastatice cu conţinut scăzut de PSMA.
Această descoperire ar putea duce la noi biomarkeri care să completeze imagistica PSMA în identificarea subtipurilor de cancer de prostată.
