Cercetătorii au descoperit că unele persoane cu schizofrenie au autoanticorpi împotriva proteinei NCAM1, importantă în comunicarea dintre celulele creierului. Aceşti autoanticorpi au cauzat la şoareci comportamente asociate cu schizofrenia. Recentele descoperiri ar putea îmbunătăţi diagnosticul şi tratamentul unui subset de pacienţi cu schizofrenie.
Schizofrenia este o tulburare care afectează modul în care oamenii acţionează, gândesc şi percep realitatea. Boala este adesea foarte dificil de tratat, întrucât are multe cauze şi şprezintă simptome diferite.
Într-un studiu publicat în Cell Reports Medicine, cercetătorii de la Tokyo Medical and Dental University (TMDU), au identificat un autoanticorp la unii pacienţi cu schizofrenie. Ei au descoperi că acest autoanticorp a cauzat comportamente şi modificări în creier, specifice schizofreniei, atunci când a fost injectat la şoareci.
Autoanticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, care se leagă de o anumită substanţă existentă în propriul corp al individului, în loc de proteinele patogenilor străini (viruşi sau bacterii).
Cercetările anterioare au sugerat că molecula de adeziune a celulelor neuronale 1, NCAM1 numită şi CD56, o glicoproteină de legare exprimată pe suprafaţa neuronilor, care ajută celulele din creier să comunice între ele prin conexiuni specializate cunoscute sub numele de sinapse, poate avea un rol în dezvoltarea schizofreniei.
„Am decis să căutăm autoanticorpii produşi împotriva NCAM1 în aproximativ 200 de controale sănătoase şi 200 de pacienţi cu schizofrenie. Am găsit autoanticorpii doar la 12 pacienţi, ceea ce sugerează că ar putea fi asociaţi cu această tulburare într-un subset redus de cazuri de schizofrenie“, a explicat autorul principal al studiului, Hiroki Shiwaku.
Echipa de cercetare a vrut să vadă dacă aceşti autoanticorpi ar putea provoca modificări care apar frecvent în schizofrenie. Ei au injectat autoanticorpii de la unii dintre pacienţi în creierul şoarecilor.
„Rezultatele au fost impresionante. Chiar dacă şoarecii au avut aceşti autoanticorpi în creierul lor doar pentru o perioadă scurtă de timp, ei au prezentat modificări, în sinapse şi în comportamentul lor, similare cu ceea ce vedem la pacienţii cu schizofrenie“, a declarat Hidehiko Takahashi, autorul senior care a supravegheat studiul.
Mai precis, şoarecii cu autoanticorpi proveniţi de la pacienţi au avut tulburări cognitive şi modificări în reglarea reflexului de tresărire, ambele observate în alte modele animale de schizofrenie. Animalele au prezentat mai puţine sinapse şi spine dendritice, structuri importante în conexiunile dintre celulele creierului, care sunt afectate în schizofrenie.
Rezultatele acestui studiu sunt promiţătoare, spun specialiştii, având în vedere că schizofrenia se prezintă foarte diferit în rândul pacienţilor şi este adesea rezistentă la tratament. Dacă schizofrenia este într-adevăr cauzată la unii pacienţi de autoanticorpii produşi de organism împotriva NCAM1, acest lucru va duce la îmbunătăţiri importante în diagnosticul şi tratamentul acestora, au mai precizat cercetătorii.
