Studii recente întăresc dovezile existente care indică o legătură între starea microbiomului intestinal şi comportamentele sociale tipice autismului.
Tulburarea de spectru autist (TSA) este o afecţiune neurologică şi de dezvoltare care afectează modul în care oamenii comunică, se comportă şi învaţă lucruri noi. Simptomele autismului pot include dificultăţi în interacţiunile cu ceilalţi şi adaptarea la schimbările intervenite în rutină, comportamente repetitive, iritabilitate şi interes redus sau fixat doar pe anumite lucruri.
În timp ce simptomele autismului pot apărea la orice vârstă, primele încep să se evidenţieze, în general, în primii doi ani de viaţă ai unui copil.
Până în prezent, specialiştii nu au identificat cauzele primare ale autismului. Cu toate acestea, descoperirile anterioare sugerează că ar putea fi cauzată de interacţiunea genelor specifice cu factorii de mediu.
Studiile recente au descoperit că încărcătura biologică a intestinului ar putea contribui la unele dintre cele mai caracteristice simptome ale autismului. Conform cercetătorilor, calea dintre bacteriile intestinale şi sistemul nervos central poate afecta comportamentele sociale, conform studiilor preclinice.
Bazându-se pe descoperirile anterioare, cercetătorii de la universitatea din Roma Tor Vergata şi universitatea din Calabria au efectuat recent un nou studiu pe şoareci, pentru a investiga efectele transplantului microbiotei fecale, de la donatorii cu autism, la şoareci. Rezultatele oferă dovezi suplimentare, care indică o legătură între microbiomul intestinal şi comportamentele sociale tipice autismului.
În timp ce se aflau în pântecele femelelor, şoarecii din primul grup (grupul experimental) au primit un transplant de microbiom provenind din intestinul copiilor cu autism, în timp ce animalele din grupul de control au fost expuse la APV, un compus sintetic cu proprietăţi anticonvulsive.
Cercetătorii au observat că şoarecii care au primit microbiom de la copii cu autism au prezentat comportamente neobişnuite în timp ce au finalizat diferite teste de labirint, care sunt utilizate pe scară largă în studiile de profil. Comportamentele neobişnuite ale şoarecilor ar putea fi legate de cele observate la copii şi adulţi cu autism.
Aceste descoperiri ale cercetători par să confirme rezultatele anterioare din domeniu, care sugerează că, într-adevăr, microbiomul intestinal poate juca un rol în comportamentele sociale.
Rezultatele recente ar putea inspira noi cercetări în acest domeniu şi ar putea contribui la testarea şi introducerea treptată a tratamentelor pentru autism care iau în considerare şi regimul alimentar şi sănătatea intestinului.
„În general, rezultatele prezentului studiu confirmă un rol cheie al microbiomului intestinal în TSA. Cu toate acestea, sunt necesare investigaţii suplimentare înainte de orice posibilă manipulare a bacteriilor intestinale cu diete adecvate sau probiotice la persoanele fizice cu autism”, au scris autorii, în studiul recent publicat în numărul din august al revistei, Neuroscience,
