Numărul pacienţilor cu dermatită atopică este în creştere în România, iar specialiştii consideră că această evoluţie este cauzată de poluarea excesivă şi mâncarea conservată. În prezent, prevalenţa acestei afecţiuni este de aproape 10% în România, potrivit unui studiu al Societăţii Române de Dermatologie.
Rezultatele studiului au fost prezentate miercuri, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice.
"Poluarea excesivă face să crească numărul pacienţilor cu dermatită atopică, alimentaţia, care a devenit tot mai conservată. (...) Factorul infecţios este foarte important, stafilococul auriu fiind unul dintre elementele care sunt luate în discuţie", a declarat preşedintele Societăţii Române de Dermatologie, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu.
"Aproape unul din zece români are tendinţa de a face dermatită atopică, copii au mai mult, cam 20%", a completat medicul.
Literatura de specialitate consideră că, la cei mai mulţi dintre pacienţii cu dermatită atopică, există şi o predispoziţie genetică, pe lângă cauzele legate de mediu şi alimentaţie.
Medicii subliniază că dermatita atopică este o afecţiune care afectează grav calitatea vieţii pacienţilor, care se confruntă adeseori cu probleme de integrare socială.
"Multă vreme a fost - şi s-ar putea încă să fie - desconsiderată, a fost tratată ca o simplă eczemă, a fost tratată ca alergie sau ca mai ştiu eu ce altceva, nefiind aşa ceva", a explicat dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie.
Dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin prurit intens, erupţii cutanate roşii, uscate şi crăpate.
La nivel mondial, peste 230 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de dermatită atopică.
Potrivit unui sondaj realizat în 2021 de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), 50% dintre pacienţii cu dermatită atopică spun că au fost diagnosticaţi dificil şi foarte dificil.
Rezultatele sondajului au arătat că 59,7% dintre pacienţii chestionaţi şi-au plătit analizele din buzunar, doar pentru 29% dintre ei fiind decontate. În plus, 43,8% dintre respondenţi au considerat că tratamentul pe care îl urmau era nepotrivit.
