Cercetătorii au identificat o specie de bacterii intestinale care produc o proteină asemănătoare peptidei de insulină ţintită de sistemul imunitar în diabetul de tip 1.
În diabetul zaharat de tip 1, organismul dezvoltă celule imune care atacă celulele beta pancreatice, cu rol critic în producţia şi secreţia de insulină. Una dintre primele ţinte ale acestui răspuns imun este o secvenţă specifică de aminoacizi sau peptide din molecula de insulină. Cercetătorii încă nu ştiu ce declanşează acest răspuns autoimun.
O echipă de la Joslin Diabetes Center şi Boston College, din Statele Unite, a descoperit că o proteină produsă de o bacterie din stomac, conţine enzime asemănătoare peptidei pe care sistemul imun o atacă în diabetul zaharat de tip 1.
Cercetările au evidenţiat ceva şi mai important, şi anume o legătură între prezenţa bacteriei intestinale şi dezvoltarea diabetului de tip 1 la copiii cu un risc genetic pentru această boală.
„Deşi genetica şi istoricul familial contribuie la riscul dezvoltării diabetului zaharat de tip 1, rata de incidenţă la copii creşte la niveluri care depăşesc o explicaţie bazată doar pe genetică. Descoperirile noastre sugerează că expunerea la o peptidă produsă de bacteriile intestinale, asemănătoare peptidei de insulină, ar putea stimula sau spori răspunsul autoimun care iniţiază diabetul de tip 1”, a declarat dr. C. Ronald Kahn, de la Centrul pentru diabet Joslin, din Boston.
Cercetătorii au identificat 47 de peptide produse de bacterii care s-au potrivit, într-un procent mai mare de 50%, cu peptida de insulină cunoscută ca fiind o ţintă în diabetul de tip 1, numită peptida insB:9-23. Echipa a sintetizat 17 dintre peptidele candidat similare şi le-a testat pentru a vedea capacitatea lor de a activa celulele imune specifice insB:9-23, care apar în diabetul de tip 1.
Oamenii de ştiinţă au demonstrat că doar una dintre peptidele selectate, cea produsă de bacteria intestinală Parabacteriodes distasonis, a activat celulele imune umane specifice insB:9-23.
Analiza datelor microbiomului intestinal uman, dintr-un studiu efectuat pe 269 de sugari, cu vârste cuprinse între 0 şi trei ani, care au fost predispuşi genetic la diabet de tip 1, a arătat că acei copii care prezintă bacteria în microbiomul intestinal la începutul vieţii au un risc mult mai mare de a dezvolta diabet de tip 1 decât cei care nu au această bacterie.
Cercetătorii au mai arătat că administrarea acestei bacterii la şoarecii cu risc genetic pentru diabetul de tip 1, a dus la o inflamaţie severă în celulele producătoare de insulină ale pancreasului şi la un debut mai precoce al diabetului.
Luate împreună, constatările sugerează că peptidele din microbiomul intestinal pot imita peptida de insulină, putând astfel să declanşeze debutul timpuriu sau să accelereze progresia diabetului de tip 1.
Cercetătorii cred că acest concept s-ar putea aplica şi altor boli autoimune.
„O multitudine de studii asupra microbiomului intestinal uman au demonstrat că la pacienţii cu boli autoimune, inclusiv scleroză multiplă, boală inflamatorie intestinală şi altele, compoziţia microbiomului intestinal este semnificativ diferită de cele din controalele sănătoase. Descoperirile noastre demonstrează o nouă legătură în care există mimetism molecular între o peptidă produsă de microbi intestinali obişnuiţi şi răspunsul autoimun în diabetul de tip 1. Acest lucru evidenţiază potenţialul dezvoltării de noi vaccinuri, antibiotice sau probiotice, pentru prevenirea şi tratamentul diabetului de tip 1 şi, probabil, a altor boli autoimune”, a mai spus medicul.
Concluziile acestui studiu au fost publicate în PNAS.
