Pacienţii cu cancer pulmonar avansat fără celule mici, al căror cancer a progresat după imunoterapie, au trăit semnificativ mai mult după ce au fost trataţi cu o combinaţie de ramucirumab (Cyramza) şi pembrolizumab (Keytruda), faţă de terapiile standard actuale pentru acest tip de cancer. Rezultatele au fos prezentate la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică - ASCO, care a avut loc în perioada 3-7 iunie la Chicago.
Studiul randomizat de fază 2 S1800A, realizat în cadrul programului, protocolul principal pentru cancerul pulmonar - Lung-MAP, a mai constatat că indicele de risc, cu un interval de încredere de 80%, pentru supravieţuirea generală (OS) a pacienţilor din grupul experimental faţă de nivelul standard de îngrijire, a fost de 0,69 (0,51-0,92). Media generală de supravieţuire în cele două grupuri a fost de 14,5 şi, respectiv, 11,6 luni.
Rezultatele studiului au fost publicate şi în Journal of Clinical Oncology.
„Este primul studiu care arată un beneficiu de supravieţuire în tratamentul cu inhibitori ai punctului de control (ICI) şi inhibitor al VEGFR (receptorul factorului endotelial de creştere vasculară), pentru pacienţii cu cancer pulmonar avansat care au experimentat anterior progresia tumorii în tratamentul cu ICI“, a declarat dr. Karen Reckamp, directorul diviziei de oncologie medicală şi director asociat de cercetare clinică la Centrul Medical Cedars-Sinai, din Los Angeles, care a prezentat rezultatele studiului la ASCO.
Pembrolizumab face parte dintr-o clasă de medicamente de imunoterapie cunoscute sub numele de inhibitori ai punctului de control imunitar (ICI), iar ramucirumab este un inhibitor al factorului endotelial de creştere vasculară-2 (VEGFR-2), o clasă de medicamente care blochează o enzimă folosită la formarea vasele de sânge.
Studiul, cunoscut sub numele de S1800A a înscris 136 de pacienţi eligibili cu cancer pulmonar fără celule mici în stadiul IV sau care a recidivat. Aceşti pacienţi au fost trataţi anterior cu inhibitori ai punctului de control (ICI). În toate cazurile, tumorile pacienţilor au devenit în cele din urmă rezistente la aceste medicamente şi au crescut sau s-au răspândit înainte ca pacientul să se înscrie în studiul S1800A.
Supravieţuirea generală a fost obiectivul final principal al studiului. Alte obiective secundare au inclus timpul de supravieţuire fără progresie (PFS) şi rata de răspuns obiectivă (ORR).
Evenimente adverse de gradul 3 sau mai mare (efecte secundare) legate de tratament au fost înregistrate la 42% dintre pacienţii din grupul care a primit combinaţia de ramucirumab cu pembrolizumab, şi la 60% dintre pacienţi din grupul standard de îngrijire.
Tratamentul în grupul de control a fost ales de medic şi pacient dintr-un set de patru opţiuni standard de chimioterapie: docetaxel plus ramucirumab, docetaxel, gemcitabină sau pemetrexed. În jur de două treimi dintre pacienţii aflaţi în terapie standard au primit docetaxel şi ramucirumab ca fiind cea mai activă terapie aprobată.
Cercetătorii au menţionat că datorită dimensiunii relativ mici a eşantionului S1800A, rezultatele studiului nu pot fi considerate definitive, iar combinaţia de medicamente, ramucirumab (Cyramza) şi pembrolizumab (Keytruda), trebuie analizată într-un studiu mai mare.
„Rezultatele reprezintă posibil o schimbare a schemei de tratament pentru pacienţii cu opţiuni limitate. Se justifică acum un studiu de fază 3 pentru a evalua mai bine impactul acestei combinaţii de medicamente“, a mai precizat dr. Reckamp.
Studiul a fost realizat în cadrul programului Lung-MAP, primul studiu de medicină de precizie pentru cancerul pulmonar susţinut de Institutul Naţional de Cancer - NCI, din cadrul Institutelor Naţionale de Sănătate - NIH din SUA, şi a fost realizat în cadrul Reţelei Naţionale de Studii Clinice (NCTN) a NCI şi al programului comunitar de cercetare în oncologie NCI (NCORP).
