Artrita reumatoidă este o boală cronică pentru care, în prezent, nu există un tratament videcător. Boala declanşează un amestec de simptome supărătoare, cum ar fi inflamarea articulaţiilor, dezechilibre ale sistemului imunitar, care lucrează împreună pentru a crea un ciclu neîncetat de agravare a simptomelor. Ţintirea unora dintre aceşti factori poate oferi o ameliorare pe termen scurt, dar pentru multe persoane aceşti factori rămân nerezolvaţi, ceea ce duce la un ciclu frustrant de remisie şi crize.
Acum însă, o echipă de oameni de ştiinţă condusă de KOO Sagang de la Universitatea Naţională din Seul şi de la Centrul de Cercetare a Nanoparticulelor din cadrul Institutului pentru Centrul de Ştiinţe Fundamentale (IBS), în colaborare cu cercetători de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie din Coreea (KIST) şi de la Universitatea Naţională din Seul, a dezvoltat o nouă soluţie pentru tratamentul artritei reumatoide (reumatism).
Unul dintre obstacolele majore în tratamentul acestei afecţiuni îl reprezintă incapacitatea de a readuce sistemul imunitar la starea sa sănătoasă.
Acest lucru face ca organismul să fie incapabil să controleze producţia continuă de substanţe dăunătoare, cum ar fi speciile reactive de oxigen (ROS) şi citokinele inflamatorii, ceea ce duce la inflamaţii şi disconfort persistente.
În esenţă, tratamentul ideal pentru artrita reumatoidă nu ar trebui doar să ofere o ameliorare imediată a inflamaţiei şi a simptomelor, ci să abordeze şi cauza principală prin restabilirea sistemului imunitar la starea sa normală şi echilibrată.
Sistem bazat pe nanoparticule, o posibilă soluţie
Noua platformă implică imobilizarea nanoparticulelor de ceriu (NP Ce) pe nanovezicule derivate din celule stem mezenchimale (MSCNV).
Ambele componente pot împiedica diferiţi factori patogeni, permiţându-le să acţioneze atât individual, cât şi în cooperare pentru a realiza un tratament complet.
Nanoparticulele de oxid de ceriu pot elimina ROS supraproduse în articulaţiile genunchiului afectate de artrita reumatoidă. De asemenea, acestea induc polarizarea macrofagelor M1 în M2, realizând o ameliorare imediată a inflamaţiei şi a simptomelor.
La rîndul lor, celule stem mezenchimale furnizează citokine imunomodulatoare, care transformă celulele dendritice (CD) în celule dendritice tolerogene (CDt). Acest lucru generează, în consecinţă, celule T reglatoare pentru toleranţă imunitară pe termen lung.
Pe scurt, această abordare urmăreşte să creeze o punte între imunitatea înnăscută şi cea adaptivă pentru a obţine atât ameliorarea durerii pe termen scurt, cât şi transformarea mediului tisular într-o stare de toleranţă imunitară pentru a preveni reapariţia simptomelor.
Cercetătorii au confirmat eficacitatea acestei abordări folosind un model de şoarece cu artrită indusă de colagen.
Sistemul Ce-MSCNV a fost capabil să trateze şi să prevină în mod cuprinzător artrita reumatoidă prin ameliorarea simultană imediată şi restabilirea imunităţii celulelor T.
Datele de susţinere sugerează că îmbunătăţirea afecţiunilor poate fi obţinută după un singur tratament cu o singură doză.
Şoarecii trataţi cu combinaţia Ce-MSCNV s-au descurcat mult mai bine în comparaţie cu cei trataţi doar cu ajutorul grupului Ce NP sau MSCNV.
Potrivit cercetătorilor, acest lucru demonstrează în mod clar sinergia dintre antiinflamare şi imunomodulare şi subliniază importanţa terapiei combinate pentru un tratament eficient al artritei reumatoide.
În plus, administrarea Ce-MSCNV înainte de injecţia de rapel a redus semnificativ incidenţa şi severitatea simptomelor, susţinând potenţialul profilactic al acestor nanoparticule.
„Una dintre cele mai dificile decizii în terapia bolilor intratabile este de a determina cât timp trebuie continuat tratamentul", spune principala autoare a studiului, KOO Sagang.
Potrivit acesteia, pentru artrita reumatoidă, nu ar fi adecvat să se întrerupă tratamentul doar pentru că markerul ţintă este stabilizat.
Un indicator mai sigur ar trebui să fie faptul că componentele înnăscute şi adaptative ale sistemului imunitar colapsat sunt normalizate pentru a proteja organismul, a precizat cercetătoarea.
Ea consideră că strategia adoptată de Ce-MSCNV, în care diferite mecanisme de tratament lucrează împreună, oferă un avantaj unic în această privinţă.
Mai mult, cercetătoarea estimează că o abordare similară ar putea fi aplicată şi altor boli inflamatorii şi autoimune.
Componentele din cadrul sistemului pot fi, de asemenea, modificate.
De exemplu, ar putea fi utilizaţi alţi catalizatori pentru generarea de ROS sau alte nanovezicule derivate din celule, în funcţie de tipurile de boli.
Într-un cadru mai larg, acest studiu dovedeşte potenţialul unui sistem hibrid de nanoparticule pentru tratamentul cuprinzător al bolilor autoimune şi pentru modularea sistemului imunitar.
Cercetarea a fost publicată joi, în Nature Nanotechnology.
