Celulele T, sau limfocitele T, reprezintă un tip de leucocite (globule albe) produse în măduva osoasă, cu un rol central în imunitatea mediată celular. Ele diferă de alte limfocite, cum ar fi celulele B sau celulele „ucigaşe" NK, prin prezenţa unui receptor pentru celulele T (TCR), pe suprafaţa membranei celulei. Toate celulele T provin din celulele stem hematopoietice din măduva osoasă suşint numite celule T, deoarece acestea migrează în timus, unde se maturizează. Există mai multe subseturi de celule T, fiecare având o funcţie specifică.
Acum, un studiu condus de cercetători de la Institutul Karolinska, din Suedia, a descoperit că celulele T din sângele uman secretă o substanţă care afectează tensiunea arterială şi inflamaţia.
Acetilcolina reglează fluxul sanguin, dar până acum cercetătorii nu au ştiut clar sursa acetilcolinei din sânge.
Grupul de cercetătorii de la Karolinska a descoperit că anumite celule T din sângele uman pot produce acetilcolină, ceea ce ar putea contribui la reglarea tensiunii arteriale şi a inflamaţiei.
Studiul, care a fost publicat miercuri, în PNAS, demonstrează, de asemenea, o posibilă asociere între aceste celule imune şi riscul de deces la pacienţii grav bolnavi.
Reglarea fluxului sanguin prin acetilcolină a fost stabilită de mult timp şi a fost evidenţiată prin Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1998. Cu toate acestea, sursele de acetilcolină din sângele uman au fost neclare.
Cercetări anterioare, cum ar fi studiile efectuate de grupul lui Peder Olofsson de la Karolinska, au arătat că un anumit tip de celule imune cunoscute sub numele de celule TChAT+ pot produce acetilcolină şi pot afecta celulele endoteliale din vasele de sânge ale şoarecilor.
Cu toate acestea, nu s-a ştiut dacă aceste tipuri de celule T există şi la oameni.
„Noi arătăm acum că celulele T umane pot, de asemenea, să elibereze acetilcolină", spune primul autor comun al studiului, Laura Tarnawski, profesor asistent la Departamentul de medicină (Solna), al Institututlui Karolinska.
Acest studiu coroborează constatările anterioare în diferite sisteme de modele şi poate contribui la dezvoltarea de tratamente pentru bolile cardiovasculare şi bolile inflamatorii, spun autorii.
Acetilcolina joacă, de asemenea, un rol vital ca neurotransmiţător în creier şi în sistemul nervos, dar cercetătorii au fost interesaţi în special de rolul său în inflamaţie.
„Suntem interesaţi de modul în care creierul comunică cu sistemul imunitar, despre care ştim încă relativ puţine lucruri", spune celălalt prim autor, Vladimir Shavva, profesor asistent la acelaşi departament.
„Noul nostru studiu arată că acetilcolina din sânge poate fi secretată de celulele imune, care pot regla inflamaţia din vasele de sânge", explică profesorul Shavva.
Descoperirile se bazează pe analize ale sângelui de la donatori de sânge sănătoşi. Cercetătorii au studiat, de asemenea, 33 de pacienţi cu insuficienţă circulatorie severă, care au fost internaţi la terapie intensivă, şi au constatat că nivelurile relative mai ridicate de celule T ChAT+ din sânge au fost asociate cu un risc redus de deces.
„Constatările noastre sunt de interes clinic şi ar putea contribui la noi oportunităţi de diagnosticare şi terapeutice pentru pacienţii grav bolnavi cu inflamaţie excesivă", spune cercetătorul principal, Peder Olofsson, de la departamentul de medicină (Solna).
Grupul intenţionează acum să cartografieze prezenţa celulelor T ChAT+ în diferite grupuri de pacienţi şi în diferite organe, precum şi modul în care acestea afectează procesele metabolice şi inflamatorii.
