Infecţia bacteriană secundară a plămânilor (pneumonie) a fost extrem de frecventă la pacienţii cu Covid-19, afectând aproape jumătate dintre pacienţii care au necesitat ventilaţie mecanică, potrivit unui nou studiu al unei echipe de cercetători americani.
Aplicând algoritmi de învăţarea automată la datele din fişele medicale, oamenii de ştiinţă de la facultatea de medicină Feinberg a universităţii Northwestern (NU), din Statele Unite, au descoperit că pneumonia bacteriană secundară nerezolvată a fost un factor cheie în cazul decesului unor pacienţi cu Covid-19.
Potrivit studiului suprainfecţia bacteriană poate chiar să depăşească ratele de deces cauzate de infecţia virală în sine.
Oamenii de ştiinţă au găsit, de asemenea, dovezi că boala Covid-19 nu provoacă o „furtună de citokine", despre care se crede atât de des că a dus la decesul pacienţilor cu Covid.
Studiul a fost publicat săptămâna trecută, în Journal of Clinical Investigation - JCI.
„Studiul nostru evidenţiază importanţa prevenirii, identificării şi tratării agresive a pneumoniei bacteriene secundare la pacienţii grav bolnavi în stare critică cu pneumonie severă, inclusiv la cei cu Covid-19", a declarat autorul principal, dr. Benjamin Singer, medic pneumolog de urgenţă şi profesor asociat de medicină la facultatea de medicină Feinberg a NU.
Cercetătorii au descoperit că aproape jumătate dintre pacienţii cu Covid-19 dezvoltă o pneumonie bacteriană secundară asociată cu ventilaţia.
„Cei care au fost vindecaţi de pneumonia secundară au avut şanse să trăiască, în timp ce pacienţii a căror pneumonie nu s-a rezolvat au avut mai multe şanse să moară", a declarat dr. Singer.
„Datele noastre au sugerat că mortalitatea legată de virusul în sine este relativ scăzută, dar alte lucruri care se întâmplă în timpul şederii la terapie intensivă, cum ar fi pneumonia bacteriană secundară, compensează acest lucru", a precizat medicul.
Constatările studiului infirmă, de asemenea, teoria furtunii de citokine, a menţionat medicul.
„Termenul 'furtună de citokine' înseamnă o inflamaţie copleşitoare care conduce la insuficienţă de organe la nivelul plămânilor, rinichilor, creierului şi altor organe", a precizat medicul.
„Dacă într-adevăr furtuna de citokine ar sta la baza duratei lungi de şedere pe care o observăm la pacienţii cu Covid-19, ne-am aştepta să vedem tranziţii frecvente către stări caracterizate de insuficienţă multiorganică. Nu este ceea ce am văzut", a declarat medicul.
Studiul a analizat 585 de pacienţi din unitatea de terapie intensivă (UTI) de la Northwestern Memorial Hospital cu pneumonie severă şi insuficienţă respiratorie, dintre care 190 aveau Covid-19.
Cercetătorii au dezvoltat o nouă abordare de învăţare automată numită CarpeDiem, care grupează datele similare zile-pacienţi din UTI, pentru anumite stări clinice pe baza datelor din dosarele electronice de sănătate.
Această abordare inedită le-a permis clinicienilor să observe ce complicaţii, cum ar fi pneumonia bacteriană, ar fi putut influenţa evoluţia boli.
Sstudiul SCRIPT (Successful Clinical Response to Pneumonia Therapy) a fost unul observaţional, pentru a identifica noi biomarkeri şi terapii pentru pacienţii cu pneumonie severă.
În cadrul studiului, un grup de experţi format din medici de la terapie intensivă a utilizat analiza de ultimă generaţie a probelor pulmonare colectate în cadrul îngrijirii clinice pentru a diagnostica şi a se pronunţa asupra rezultatelor evenimentelor secundare de pneumonie.
Aplicarea învăţării automate şi a inteligenţei artificiale (IA) la datele clinice poate fi utilizată pentru a dezvolta modalităţi mai bune de tratare a bolilor precum Covid-19 şi pentru a ajuta medicii de terapie intensivă care gestionează aceşti pacienţi, a explicat unul dintre autorii studiului, prof. dr. Catherine Gao, specialist în medicina pulmonară şi de îngrijire de urgenţă la spitalul Northwestern.
„Importanţa suprainfecţiei bacteriene a plămânilor ca factor care contribuie la decesul pacienţilor cu Covid-19 a fost subapreciată, deoarece majoritatea centrelor nu au căutat-o sau au analizat rezultatele doar în ceea ce priveşte prezenţa sau absenţa suprainfecţiei bacteriene, nu şi dacă tratamentul are succes sau nu", a declarat coautorul studiului, dr. Richard Wunderink, care conduce Centrul de biologie a sistemelor de răspuns clinic succesiv în terapia pneumoniei de la spitalul Northwestern.
Următoarea etapă a cercetării va fi utilizarea datelor moleculare din eşantioanele studiului şi integrarea acestora cu abordări de învăţare automată pentru a înţelege de ce unii pacienţi ajung să se vindece de pneumonie, iar alţii nu.
De asemenea, cercetătorii americani vor să extindă tehnica la seturi de date mai mari şi să utilizeze modelul pentru a face predicţii care să poată fi utilizate pentru a îmbunătăţi îngrijirea pacienţilor în stare critică.
