Temperatura ridicată a corpului creşte rezistenţa la infecţiile virale patogene, susţine un nou studiu. Cercetătorii din Japonia au descoperit recent o legătură esenţială între o temperatură a corpului mai ridicată şi rezistenţa sporită împotriva infecţiilor virale.
O echipă de la Universitatea din Tokyo a descoperit că persoanele în vârstă, care au adesea temperaturi corporale medii mai scăzute, sunt mai susceptibile la infecţii virale.
Studiul face lumină asupra rolului critic pe care microbiota intestinală îl joacă în fortificarea organismului împotriva unor virusuri precum gripa şi SARS-CoV-2 atunci când temperatura corpului depăşeşte 38 de grade Celsius.
În timpul experimentelor, echipa de cercetători a expus şoarecii la diferite condiţii de temperatură înainte de a le induce virusul gripal.
„Şoarecii expuşi la căldură ridicată îşi ridică temperatura corporală bazală peste 38 de grade Celsius, ceea ce le permite să producă mai mulţi acizi biliari într-o manieră dependentă de microbiota intestinală", afirmă dr. Takeshi Ichinohe, de la Divizia de infecţii virale de la Universitatea din Tokyo, într-un comunicat.
Şoarecii cu temperaturi corporale mai ridicate din cauza expunerii la căldură au prezentat o rezistenţă remarcabilă la doze tot mai mari de virus, în contrast puternic cu omologii expuşi la frig, care s-au confruntat cu rezultate grave.
Echipa a lansat teoria că o componentă din microbiomul intestinal, acidul deoxicolic (DCA), un acid biliar, împreună cu receptorul său membranar cuplat cu proteina G, receptorul 5 Takeda (TGR5), au jucat un rol esenţial în consolidarea rezistenţei la virusul gripal.
Această rezistenţă a contribuit la reducerea replicării virusului şi prevenirii deteriorării ţesuturilor.
În mod interesant, echipa a observat un comportament în care şoarecii infectaţi se strângeau laolaltă pentru a se încălzi, iar constatările lor au rămas consecvente chiar şi atunci când virusul gripal a fost înlocuit cu SARS-CoV-2.
Ei au validat aceste rezultate folosind hamsteri sirieni, determinând că temperaturile corporale ridicate ar putea într-adevăr spori rezistenţa la aceste infecţii virale.
În plus, cercetarea a evidenţiat rolul anumitor acizi biliari în răspunsul imunitar împotriva acestor virusuri.
„DCA şi agonistul său nuclear al receptorului farnesoid X (FXR) protejează hamsterii sirieni împotriva infecţiei letale cu SARS-CoV-2", explică dr. Ichinohe.
Mai mult, spune cercetătorul japonez, „anumiţi acizi biliari sunt reduşi în plasma pacienţilor Covid-19 care dezvoltă boala moderată I/II în comparaţie cu grupul cu gravitate sczutăă a bolii".
Studiul sugerează că temperaturile ridicate ale corpului activează microbiomul intestinal, ceea ce duce la creşterea nivelului de acizi biliari, care, la rândul lor, suprimă replicarea virusului şi răspunsurile inflamatorii adesea observate în cazul infecţiilor cu gripă şi SARS-CoV-2.
„Am constatat reducerea anumitor acizi biliari în plasma pacienţilor cu Covid-19 moderat I/II ceea ce poate oferi o perspectivă asupra variabilităţii manifestării clinice a bolii la om şi poate permite abordări pentru atenuarea rezultatelor Covid-19", conchide dr. Ichinohe care a condus această cercetare.
Studiul echipei japoneze a fost publicat recent, în revista Nature Communications.
(Foto articol: Virusul gripei, Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din Statele Unite - The National Institute of Allergy and Infectious Diseases - NIAID). Credit: Minami Nagai, Miyu Moriyama, Chiharu Ishii, Hirotake Mori, Hikaru Watanabe, Taku Nakahara, Takuji Yamada, Dai Ishikawa, Takamasa Ishikawa, Akiyoshi Hirayama, Ikuo Kimura, Akihito Nagahara, Toshio Naito, Shinji Fukuda, Takeshi Ichinohe).
