Steatoza hepatică sau boala ficatului gras afectează 20 -30 la sută din populaţie. Cei mai mulţi dintre aceşti pacienţi vor ajunge la cicatrizarea ficatului. ,,Numărul pacienţilor cu afecţiuni hepatice este destul de mare reprezentând o problemă de sănătate publică”, a declarat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog în cadrul emisiunii 360medical de la B1 TV, Bolile hepatice acute. Despre felul în care iau medicii deciziile privind durata tratamentului şi dozele administrate în aceste boli hepatice a vorbit dr. Dan Piţigoi, medic primar gastroenterolog.
,,Dacă adăugăm la steatoze, hepatitele virale A, B, C, D şi au fost calculaţi indicatori epidemiologici acum câţiva ani înainte producerea de tratamente antivirale, pentru tratamentul hepatitei C de exemplu, care arătau că prevalenţa în populaţie este de 4% persoane care aveau o afecţiune hepatica virală B sau C. La acestea se adaugă hepatitele toxice, determinate de abuzul de diverse substanţe, de medicamente cum ar fi amiodarona sau paracetamolul, hepatitele alcoolice, hepatitele autoimune”, a precizat dr. Nicolae Fotin.
Afectarea hepatică cuprinde o categorie largă de tipuri de boli fiecare cu tratamente dedicate, fiind în momentul de faţă milioane de persoane cu afectare hepatică. Există o experienţă îndelungată a medicilor cu medicamente pentru afecţiuni hepatice şi mulţi dintre cei care sunt implicaţi în tratarea acestor afecţiuni ţin cont de experienţa lor anterioară.
,,Principiul care ar trebui să guverneze decizia de-a lua un tratament în calcul ar trebui să fie medicina bazată pe dovezi. Dacă noi avem argumente că un medicament, şi insist asupra cuvântului medicament, are proprietăţi terapeutice în afecţiunea pe care vrem s-o tratăm, acesta ar fi unul din principalele argumente care să ne facă să decidem că-l vom folosi în tratamentul unui pacient”, a spus dr. Dan Cristian Piţigoi, medic primar gastroenterolog.
Specialistul a subliniat însă că există şi o serie de produse care sunt foarte agresive pe foarte multe canale din punct de vedere al informării fără să aibă în spatele lor o serie de dovezi.
,,Ar trebui ca cei care tratează asemenea afecţiuni să ţină cont de acest lucru şi să încerce să extragă dacă argumentele sunt bazate pe dovezi atunci când decid asupra unui produs sau altuia”, a atras atenţia gastroenterologul, care a explicat pe larg care sunt categoriile de produse pe care le iau pacienţii în momentul de faţă, respectiv medicametentele care au proprietăţi farmaceutice, suplimente alimentare şi dispozitive medicale.
,,Suplimentele alimentare sunt mult mai multe decât medicamentele în ceea ce priveşte bolile hepatice. Sunt foarte multe suplimente alimentare în această categorie de adjuvante în tratamentul bolilor hepatice cronice însă nu pot să fie cu tot arsenalul de argumente intitulate a fi substanţ cu propietăţi terapeutice. În definiţia unui supliment alimentar nu intră cuvântul proprietate terapeutică, ele sunt nişte adaosuri la dietă şi pot ajuta o serie de persoane care au nevoie de un adaos alimentar”, a atras atenţia dr. Piţigoi.
Silimarina este unul dintre adjuvantele hepatice foarte des folosite, care se extrage din planta ciulin silybum marianum, care poate să diminueze inflamaţia, să întârzie apariţia fibrozei. Medicul gastroenterolog a spus că silimarina poate fi găsită pe piaţă în mai multe produse, dar unul singur este medicament, toate celelalte sunt suplimente alimentare.
,,Diferenţa principală este că la un medicament ştim, substanţa active este într-un extract standardizat, cunoaştem interacţiunile medicamentoase, cunoaştem efectele adverse, cunoaştem doza exacta, la multe produse care sunt în categoria produselor alimentare nu avem aceste informaţii”, a afirmat dr. Dan Piţigoi.
