Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă ţintă pentru a trata leucemia acută limfoblastică (ALL).
Toate tumorile umane care provin din diferite ţesuturi împărtăşesc o serie de proprietăţi care le definesc, inclusiv capacitatea de a preveni moartea celulară. La rîndul lor, organele sănătoase pot induce moartea celulară programată (apoptoza) pentru a echilibra dimensiunea tumorilor şi pentru a elimina celulele deteriorate. Există un tip de moarte celulară fiziologică specifică, feroptoza, care poate fi indusă de oxidarea grăsimii mediate de conţinutul de fier.
„Celulele leucemice evită să moară pentru că au doi colaci de salvare, metabolismul biomoleculei glutation şi gena FSP1 care acţionează ca un scut împotriva morţii programate induse de fier şi procesele oxidative” a explicat dr. Manel Esteller, directorulul Institutului de Cercetare a Leucemiei Josep Carreras (IJC), şi profesor de genetică la universitatea din Barcelona.
„Studiind toate aceste căi metabolice ne-am dat seama că în leucemia acută limfoblastică (ALL) activitatea genei FSP1 a fost pierdută prin schimbări epigenetice, astfel încât aceste celule se aflau pe marginea prăpastiei, în privinţa morţii lor programate. Trebuia doar să le dăm un impuls şi asta am făcut prin administrarea unor inhibitori ai căii glutationului, L-BSO şi RSL3, care au indus rapid moartea acestor limfocite maligne”.
„Cu alte cuvinte, acest tip de leucemie trăieşte la limită, în ceea ce priveşte toleranţa sa la feroptoză, şi atunci când eliminăm ultimul său colac de salvare cu ajutorul unui medicament, aceste celule transformate mor. Această vulnerabilitate ar putea fi exploatată în tratamente ţintite şi personalizate pentru leucemia acută limfoblastică, dar e posibil să apară şi în alte tipuri de cancer. Există puţine studii clinice în oncologie cu inhibitori de glutation, dar poate că acest tip de muncă va stârni interes pentru studiul şi dezvoltarea acestor agenţi experimentali promiţători”, a conchis cercetătorul.
„Examinând datele de la pacienţii cu T-ALL şi B-ALL, am detectat că gena FSP1 se află sub control epigenetic. Astfel, determinând statutul epigenetic al FSP1 la pacienţi, am putea anticipa succesul unei terapii bazate pe medicamente care induc feroptoză”, a precizat la rândul său dr Lucas Pontel, care a condus echipa de cercetare.
Aceste constatări au fost publicate, duminică, în revista Redox Biology, un jurnalul de referinţă în domeniul cancerului şi al radicalilor liberi.
