Se estimează că 4,95 milioane de decese au fost asociate cu rezistenţa antimicrobiană (RAM) în 2019 şi se preconizează că această ameninţare globală la adresa asistenţei medicale va creşte, făcând în cele din urmă imposibilă tratarea chiar şi a celor mai comune infecţii.
Publicul nu reuşeşte să ia în serios rezistenţa antimicrobiană, iar acest lucru ar putea fi cauzat de terminologia ştiinţifică utilizată, susţin oamenii de ştiinţă din Marea Britanie.
Un studiu realizat de dr. Eva Krockow de la Universitatea din Leicester, care a analizat comunicarea în domeniul sănătăţii publice, arată că termenul utilizat în mod obişnuit pentru a descrie bacteriile rezistente la medicamentele sau antibioticele actuale (rezistenţa antimicrobiană sau RAM) nu este luat suficient de în serios şi, prin urmare, nu reuşeşte să rămână în memoria oamenilor.
Studiul ei, publicat pe 25 octombrie, în revista online Communications Medicine, sugerează că, în timp ce campaniile de asistenţă medicală ar trebui să sporească urgent gradul de conştientizare a publicului cu privire la această problemă importantă, acestea sunt în schimb, „inconsecvente, abstracte, iar limbajul folosit este adesea dificil de pronunţat".
Studiul ei a analizat memorabilitatea cuvintelor şi asocierea riscurilor pentru termenii cei mai frecvent utilizaţi pentru a descrie RAM.
Aceştia au fost: „rezistenţă antimicrobiană" şi cinci variante utilizate frecvent, inclusiv „RAM", „rezistenţă la antibiotice", „rezistenţă bacteriană", „infecţii rezistente la medicamente" şi „superbacterii".
În plus, studiul a adăugat alţi 34 de termeni de risc pentru sănătate, cum ar fi „cancer" şi „boli de inimă".
Aproximativ 237 de participanţi din Statele Unite şi 924 din Marea Britanie au fost testaţi în ceea ce priveşte memorabilitatea acestora şi riscul pe care l-au asociat cu fiecare termen pe o scară de la foarte sigur la dăunător sau foarte riscant.
De asemenea, participanţilor li s-a cerut să ia în considerare pronunţia şi familiaritatea, alături de alte atribute lingvistice.
Rezultatele au arătat că termenii „RAM" şi „rezistenţă antimicrobiană" s-au numărat printre cei mai slab cotaţi dintre cei 40 de termeni, atât în ceea ce priveşte asocierea riscurilor, cât şi memorabilitatea, fiind, prin urmare, nepotriviţi pentru comunicarea în domeniul sănătăţii publice.
Termenii „rezistenţă la antibiotice" şi, într-o mai mică măsură, „infecţii rezistente la medicamente" au avut rezultate mai bune.
„Este imperativ ca, dacă vrem să protejăm medicina modernă şi să conservăm medicamentele existente pentru generaţiile viitoare, să reducem utilizarea antibioticelor la nivel internaţional", a declarat dr. Krockow într-un comunicat.
Potrivit acesteia, pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de campanii de sănătate publică eficiente care să încurajeze schimbarea comportamentului populaţiei.
Studiul evidenţiază necesitatea de a redenumi RAM cu un termen memorabil, care să fie potrivit pentru publicul larg şi nu doar pentru cei din comunităţile medicale sau ştiinţifice, a precizat medicul.
Ea a mai subliniat faptul că, percepţia riscului este o măsură importantă pentru eficacitatea unui termen, deoarece oamenii se gândesc adesea la gravitatea acestuia şi la propriul risc sau la vulnerabilitatea sănătăţii lor în acest caz.
„Terminologia care va fi probabil cea mai eficientă este cea care alarmează populaţia generală cu privire la o ameninţare iminentă", a subliniat ea.
Rezultatele au arătat că, în timp ce participanţii au apreciat corect că bolile de inimă şi cancerul se numără printre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii, ei au supraestimat grav riscurile bolilor tropicale, cum ar fi Ebola şi malaria, subestimând în acelaşi timp ameninţarea RAM, care s-a clasat pe locul al şaselea în ceea ce priveşte decesele survenite la nivel mondial şi se preconizează că va depăşi cancerul ca principală cauză de deces până în 2050.
Potrivit dr. Krockow, comparaţiile statistice efectuate în cadrul ambelor studii cu privire la cei şase termeni de sănătate legaţi de RAM au indicat că „infecţii rezistente la medicamente" a fost semnificativ mai eficient în a induce o percepţie a riscului decât toţi ceilalţi termeni RAM existenţi.
Cu toate acestea, rezultatele au arătat, de asemenea, că „infecţii rezistente la medicamente" s-a clasat la un nivel deosebit de scăzut în ceea ce priveşte memorabilitatea, în timp ce „rezistenţa la antibiotice" a fost reţinut cel mai uşor.
„Având în vedere constatările cu privire la eficacitatea limitată a tuturor terminologiei existente legate de RAM, este nevoie urgentă de cercetări viitoare pentru a identifica o denumire diferită, care să fie uşor de reţinut şi să reuşească să evoce percepţii proporţionale ale riscului" a declarat dr. Krockow.
Ea a suferat că s-ar putea trage învăţăminte din poveştile recente de succes, inclusiv redenumirea „noiului coronavirus din Wuhan" în „Covid-19".
Dr. Krockow este conferenţiar şi lider al Grupului de cercetare în domeniul sănătăţii şi bunăstării (în îmbătrânire) la facultatea de psihologie şi ştiinţe ale vederii din cadrul Universităţii din Leicester, Anglia.
