Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere schimbarea modului de îngrijire acordat bebeluşilor prematuri la terapie intensivă neonatală. OMS: Contactul piele-pe piele este de preferat în locul incubatorului în cazul bebeluşilor născuţi prematur.
OMS a cerut o schimbare radicală a modului în care sunt acordate îngrijirile bebeluşilor prematuri la terapie intensivă neonatală.
Bebeluşii născuţi prea devreme sau care sunt prea mici ar trebui ţinuţi în contact „piele-pe-piele” cu un îngrijitor, în loc să fie puşi într-un incubator imediat după naştere, pentru a le îmbunătăţi şansele de supravieţuire, a recomandat OMS.
Noile recomandări privind acest tip de îngrijire marchează o schimbare semnificativă faţă de protocoalele actuale pentru bebeluşii prematuri şi recomandările anterioare ale agenţiei de sănătate a ONU. Orientările sunt, de asemenea, deosebit de pertinente pentru naşterile din zonele cu acces redus la tehnologie şi electricitate fiabilă, susţine OMS.
„Aceste recomandări arată că îmbunătăţirea rezultatelor pentru aceşti bebeluşi prematuri nu înseamnă întotdeauna furnizarea de soluţii de înaltă tehnologie”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Orientările se aplică tuturor bebeluşilor născuţi înainte de 37 de săptămâni de sarcină sau cu o greutate mai mică de 2,5 kg, cu excepţia bebeluşilor care au nevoie de suport respirator, ventilaţie mecanică sau care sunt în stare de şoc.
Contactul imediat piele-pe-piele trebuie totuşi asigurat „chiar şi pentru bebeluşii cu dificultăţi de respiraţie”, a afirmat OMS, insistând că „bebeluşii au nevoie de contact strâns cu mama lor încă de la naştere”.
Bebeluşilor născuţi prematur le lipseşte adesea grăsimea corporală şi pot avea probleme în reglarea temperaturii sau a respiraţiei.
Îngrijirea de tip „cangur" implică înfăşurarea nou-născuţilor prematuri sau mici într-un marsupiu purtat de un îngrijitor, de obicei mama, în loc ca micuţii să fie despărţiţi de părinţi imediat după naştere pentru a primi îngrijire.
Anterior, recomandările solicitau ca starea lor să fie stabilizată într-un incubator imediat după naştere, ceea ce, durează, de obicei, în jur de 3-7 zile, conform OMS.
Dar noi cercetări au arătat că îngrijirea piele-pe-piele şi încurajarea alăptării imediat şi nu după ce bebeluşii sunt stabili, ar putea salva până la 150.000 de vieţi pe an.
Pentru OMS, naşterile premature reprezintă o „problemă urgentă de sănătate publică” şi afectează 15 milioane de bebeluşi în fiecare an, adică una din 10 naşteri, în timp ce 20 de milioane au o greutate scăzută la naştere iar prematuritatea este principala cauză de deces la copiii sub 5 ani.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut 25 de recomandări privind îngrijirea bebeluşilor prematuri, inclusiv 11 noi de la ultima actualizare din 2015.
Aceste recomandări acoperă toate domeniile şi subliniază importanţa alăptării bebeluşilor născuţi prematur.
Pentru prima data, liniile directoare includ şi recomandări privind implicarea familiei, inclusiv un apel la reorganizarea unităţilor de terapie intensivă, astfel încât mama şi copilul să rămână împreună.
„Este important să menţinem contactul piele-pe piele cu bebeluşul 24 de ore din 24, 7 zile din 7, chiar dacă trebuie să fie la terapie intensivă”, a mai spus dr. Edmond.
Liniile directoare propun, de asemenea, pentru prima dată, acordarea unui sprijin psihologic şi financiar sporit familiei bebeluşilor născuţi prematur.
„Concediul pentru creşterea copilului este esenţial pentru a ajuta familiile să aibă grijă de sugar”, a spus dr. Edmond, adăugând că părinţilor acestor bebeluşi ar trebui să li se acorde suficient sprijin financiar şi profesional, precum şi vizite la domiciliu după externarea din spital.
