Primul Plan de cercetare şi dezvoltare pentru demenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) va fi publicat marţi, 4 octombrie 2022, fiind astfel prima iniţiativă a OMS de acest gen. Astfel va sprijini implementarea Planului de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017-2025.
Demenţa afectează în prezent aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume, dar se preconizează că numărul cazurilor va creşte la 82 de milioane până în 2030 şi la 152 de milioane până în 2050. Aproape 9,9 milioane de oameni dezvoltă demenţă în fiecare an, dintre care majoritatea (63%) locuiesc în ţări cu venituri mici şi medii.
,,Demenţa este una dintre cele mai mari provocări de sănătate ale generaţiei noastre şi în prezent nu reuşim să îndeplinim ţintele definite de Planul de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017-2025”, susţine OMS.
Planul de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017-2025 îşi propune să îmbunătăţească viaţa persoanelor cu demenţă, a îngrijitorilor acestora şi a familiilor acestora, reducând în acelaşi timp impactul demenţei asupra comunităţilor şi ţărilor. Acesta oferă un set de acţiuni pentru realizarea viziunii unei lumi în care demenţa este prevenită, iar persoanele cu demenţă şi îngrijitorii lor primesc îngrijirea şi sprijinul de care au nevoie pentru a trăi o viaţă cu sens şi demnitate.
Planul de demenţă este de fapt un ghid al OMS care oferă statelor membre informaţii utile pentru crearea şi operaţionalizarea unui plan de demenţă.
Ghidul este strâns legat de Observatorul Global al Demenţei (GDO) al OMS şi include instrumente asociate, cum ar fi o listă de verificare pentru a ghida pregătirea, dezvoltarea şi implementarea unui plan de demenţă, precum şi cartografierea părţilor interesate şi stabilirea priorităţilor. Ghidul încearcă să găsească un echilibru între recomandările generice şi sfaturile practice.
În prezent, demenţa reprezintă a doua cauză de dizabilitate pentru persoanele cu vârsta de 70 de ani şi peste a şaptea cauză de deces. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă, reprezentând aproximativ 60-70% din cazuri.
În timp ce vârsta este cel mai puternic factor de risc cunoscut, demenţa nu afectează exclusiv persoanele în vârstă şi nu este un lucru inevitabil consecinţă a îmbătrânirii. Factorii de risc cei mai des recunoscuţi sunt hipertensiunea arterială apărută la mijlocul vieţii, nivel de educaţie scăzută, diabet zaharat şi consum de tutun. Alţi factori de risc includ inactivitatea fizică, obezitatea, dietele dezechilibrate şi consumul nociv de alcool, precum şi depresia, izolarea socială şi inactivitate cognitivă.
În cadrul celei de-a doua ediţii a dezbaterii online Mental Health 360, eveniment organizat de redacţia 360medical.ro pe 6 octombrie, începând cu ora 18, speakeri care activează în domeniul sănătăţii mintale, experţi în psihiatrie, sănătate publică, cu reprezentanţi ai autorităţilor şi ai asociaţilor de pacienţi vor vorbi despre Boala Alzheimer în România: traseul pacienţilor cu demenţă în sistemul medical, nevoi şi posibilităţi privind îngrijirea acestor pacienţi.
Dezbaterea Mental Health360 face parte din seria conferinţelor 360 APT – Acces, politici şi terapii şi are ca subiect central: ,,Bolile mintale în contextul actual al pandemiei de COVID-19, al conflictului din Ucraina”- cum sunt afectaţi românii, dar şi care este amploarea depresiei, anxietăţilor şi ce probleme întâmpină pacienţii (adulţi şi copii) şi specialiştii legat de diagnosticarea, iniţierea tratamentului, monitorizare.
