O scrisoare de intenţie privind un parteneriat public-privat pentru prevenirea bolilor cardiovasculare a fost semnată miercuri la Cluj-Napoca între reprezentanţii a două spitale publice din oraş şi cei ai unei companii farmaceutice, sub patronajul Universitaţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu".
Parteneriatul a fost încheiat între compania Novartis, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca şi Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.
“De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi-a adus contribuţia la îmbunătăţirea sănătăţii populatiei, formând zeci de generaţii de medici valoroşi şi devotaţi profesiunii alese. Valorile noastre fundamentale, excelenţă şi grijă pentru omul bolnav sunt impregnate în munca noastră de zi cu zi, aşadar suntem parte a acestui proiect, care vine în sprijinul pacienţilor cu boli cardiovasculare”, a declarat rectorul UMF Cluj, prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, citată într-un comunicat al universităţii.
În cadrul acestui proiect-pilot, care se va derula pe o perioada de 12 luni, vor fi identificate şi implementate o serie de intervenţii de management medical, în cadrul spitalelor, pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate oferite pacienţilor cu un risc foarte ridicat de boli cardiovasculare, mai ales a celor care au primit deja un diagnostic principal de boală cardiovasculară aterosclerotică sau au suferit în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
“Această iniţiativă urmăreşte testarea şi validarea unor intervenţii de management medical, care în viitor ar putea fi extinse la nivel naţional, pentru a îmbunătăţi gestionarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare şi atingerea ţintelor LDL-C”, a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Claudia Gherman.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces, cu o pondere de aproape 60% din totalul deceselor, ocupând locul 1 în morbiditatea spitalizată.
Atât boala cardiacă ischemică, cât şi accidentul vascular cerebral (AVC) sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalităţii cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât media UE.
“Furnizarea de date fiabile şi instrumente utile pentru medici, pacienţi, spitale şi administratorii sistemului de sănătate, ar putea fi un pilon important pentru un viitor plan naţional de boli cardiovasculare, reflectând iniţiativele de la nivelul comunităţii UE, dar şi pentru noi toţi, cei care îngrijim zilnic persoane cu boli cardiovasculare cărora dorim să le oferim standarde europene”, a declarat managerul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj- Napoca, dr. Sanda Patrichi.
În 2019, peste 145.000 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza bolilor cardiovasculare în România. Astfel, în fiecare an, România pierde, în termeni de populaţie, un oraş comparabil cu Piteştiul din cauza bolilor cardiovasculare.
O analiză în timp real realizată de worldlifeexpectancy.com arată că, în anii de pandemie 2020-2021, bolile coronariene şi AVC-ul au continuat să rămână principalele cauze de deces în România, în ciuda Covid-19, în timp ce decesele legate de Covid-19 s-au plasat pe poziţia a treia.
“Bolile cardiovasculare sunt ca un tsunami care se apropie. Îmbătrânirea populaţiei, combinată cu stilul de viaţă actual al tinerilor pot contribui la o creştere şi mai mare a incidenţei acestor afecţiuni în viitor, dacă nu se iau măsuri imediate”, a declarat directorul general al Novartis Pharma Services România, Bahadir Pakis.
"Prin urmare, bolile cardiovasculare ar trebui gestionate diferit; nu ca o boală cronică «normală», ci ca o problemă de sănătate publică ce se poate agrava în viitor. De aceea, pe lângă intervenţiile de management medical, acest proiect va include şi o componentă importantă de informare a pacienţilor cu privire la boală şi riscurile asociate", a completat managerul.
Colsterolul LDL crescut este un factor de risc major pentru dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice.
Dovezile actuale sugerează că nivelul crescut al colesterolului LDL este factorul de risc cel mai uşor de modificat în sens pozitiv.
Totuşi, doar 33% dintre toţi pacienţii care au urmat tratamente pentru scăderea nivelului lipidelor au atins obiectivele recomandate pentru nivelul colesterolului LDL.
