Personalizarea opţiunilor de tratament pentru depresie

Personalizarea opţiunilor de tratament pentru depresie

Depresia este diferită de schimbările obişnuite ale dispoziţiei şi de sentimentele legate de viaţa de zi cu zi. Ea poate afecta toate aspectele vieţii, inclusiv relaţiile cu familia, prietenii şi comunitatea. Poate rezulta sau poate duce la probleme la şcoală şi la locul de muncă. Depresia se poate întâmpla oricui. Persoanele care au trecut prin abuzuri, pierderi grave sau alte evenimente stresante sunt mai predispuse să dezvolte depresie. Femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbaţii.

Tulburarea depresivă, cunoscută şi sub numele de depresie, este o tulburare psihică frecventă. Aceasta implică o dispoziţie depresivă sau pierderea plăcerii sau a interesului pentru activităţi pentru perioade lungi de timp.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 3,8% din populaţia globului suferă de depresie, inclusiv 5% dintre adulţi (4% în rândul bărbaţilor şi 6% în rândul femeilor) şi 5,7% dintre adulţii cu vârsta peste 60 de ani. Aproximativ 280 de milioane de persoane din lume suferă de depresie.

Depresia este cu aproximativ 50% mai frecventă în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor. La nivel mondial, mai mult de 10% dintre femeile însărcinate şi femeile care tocmai au născut suferă de depresie.

Peste 700 000 de persoane mor din cauza sinuciderilor.

Un studiu al Universităţii de Medicină din Carolina de Sud, din Statele Unite, identifică o ţintă secundară pentru tratarea depresiei cu ajutorul stimulării magnetice transcraniene şi arată că fiecare ţintă ameliorează un set diferit de simptome.

Inteligenţa artificială (IA), editarea genelor, vaccinurile cu ARN mesager (ARNm), se poate spune cu siguranţă că ultimele câteva decenii au fost simţite ca fiind următorul mare val al medicinei.

Cu toate acestea, ceea ce continuă să fie necesar în aproape toate domeniile este o abordare personalizată a îngrijirii.

Acest lucru este cu siguranţă necesar atunci când vine vorba de utilizarea stimulării magnetice transcraniene (TMS) pentru a trata depresia, spune profesorul universitar emerit de la Universitatea Medicală din Carolina de Sud, dr. Mark George.

TMS utilizează un magnet pentru a creşte activitatea cerebrală într-o regiune a creierului cunoscută sub numele de cortex prefrontal dorsolateral pentru a trata depresia clinică.

Dr. George este un pionier în acest domeniu, a cărui muncă a ajutat TMS să obţină aprobarea în 2008 din partea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite.

TMS poate oferi un colac de salvare pentru cei a căror depresie nu răspunde la antidepresive.

„În SUA, în orice moment, 1 din 20 de persoane este deprimată într-o anumită măsură", spune dr. George.

„Aproximativ 60% răspund bine la terapie şi medicaţie, iar alţi 20% răspund atunci când sunt trecuţi la un medicament alternativ. Dar pentru restul de 20%, găsirea unui tratament medicamentos eficient devine de neimaginat", spune el.

În a doua săptămână de tratament cu TMS, majoritatea acestor pacienţi care nu au răspuns la medicamente prezintă mai puţine simptome depresive.

La sfârşitul ciclului de şase săptămâni, depresia este rezolvată la aproximativ o treime dintre pacienţi şi este diminuată la o altă treime.

Din păcate, o treime dintre pacienţi nu răspund la tratament, de aceea dr. George încearcă să îmbunătăţească aceste cifre prin personalizarea TMS.

„În tratarea depresiei cu TMS, a fost standard să se ţintească o anumită regiune, dar acest lucru lasă totuşi unii pacienţi care nu se ameliorează", explică el.

„Acum ştim că există diferite tipuri de depresie. Sfântul Graal în psihiatrie ar fi ca, pe baza simptomelor unui pacient, să putem spune: 'Ar trebui să primeşti TMS şi ar trebui să ţintim această parte a creierului pentru cele mai bune rezultate'".

Într-un studiu, finanţat de BrainsWay, şi publicat recent în JCI Insight, o echipă internaţională condusă de dr. George şi Abraham Zangen de la Universitatea Ben-Gurion din Israel a făcut un pas important în această direcţie.

Studiul multi-centru a arătat că utilizarea TMS pentru a stimula activitatea într-o altă regiune a creierului, cortexul prefrontal medial, ar putea, de asemenea, să trateze depresia.

Constatăprile studiului pregătesc terenul pentru a estimae ce simptome depresive ar răspunde cel mai bine la vizarea  fiecarei regiuni.

Simptomele depresiei pot varia foarte mult de la o persoană la alta, aşa că cercetătorii au colectat o varietate de măsuri de depresie şi anxietate pentru fiecare pacient înainte de tratament.

Cercetătorii au folosit ameliorările înregistrate în aceste tipuri de simptome pentru a evalua cât de eficientă a fost noua ţintă TMS în tratarea depresiei în comparaţie cu ţinta aprobată.

Ei au examinat, de asemenea, aceste ameliorări pentru a afla ce simptome depresive au răspuns cel mai bine la fiecare ţintă.

Pentru a obţine şi mai multe date pentru a face aceste predicţii, activitatea cerebrală EEG în cortexul prefrontal a fost, de asemenea, colectată în timpul primei sesiuni de tratament.

După ce au fost colectate toate informaţiile de bază, fiecare pacient a fost desemnat să primească unul dintre cele două tratamente TMS (medial sau dorsolateral), fiind supus la şase săptămâni complete de tratament.

Rezultatele ambelor tratamente au fost foarte asemănătoare: au fost observate răspunsuri la 61% dintre cei care au primit tratamentul aprobat şi la 64% dintre cei trataţi cu noua ţintă TMS prefrontală medială.

„Opţiunile de tratament au fost ceea ce am numi aproape echivalente", a declarat dr. George. „A avea mai multe locaţii şi opţiuni este întotdeauna mai bine în medicină", a precizat el.

Cele mai interesant rezultate au fost legăturile dintre simptomele şi activitatea cerebrală dinaintea tratamentului şi tipul de tratament administrat.

Pacienţii care au avut o combinaţie de măsurători de bază ridicate ale depresiei şi anxietăţii au răspuns mai bine la tratamentul TMS standard, în timp ce cei cu măsurători de bază scăzute au răspuns cel mai bine la TMS vizând noul situs prefrontal medial.

„Studiul actual ne-a ajutat să înţelegem ce profiluri de simptome ar putea răspunde cel mai bine la direcţionarea fiecărei regiuni cerebrale", a declarat dr. George.

În următorul studiu, cercetătorii vor adapta tratamentul la profilurile simptomatice ale participanţilor pentru a vedea dacă rezultatele se îmbunătăţesc.

Acest studiu este un prim, dar important pas în direcţia medicinei individualizate şi a perfecţionării tehnicii TMS, spun cercetătorii.

Îmbunătăţirea opţiunilor de tratament pentru depresia care nu răspunde la antidepresive ar putea îmbunătăţi vieţile a milioane de oameni, permiţându-le să se întoarcă la muncă, să se bucure de timpul petrecut cu cei dragi şi să trăiască mai bine viaţa.

„Pentru cei 20% dintre oamenii care nu se recuperează, care duc o viaţă în disperare, există tratamente ca acesta care pot funcţiona şi funcţionează", a declarat dr. George.

Echipa sa continuă să personalizeze şi să perfecţioneze TMS în speranţa că aceasta va funcţiona la cât mai mulţi pacienţi care suferă de depresie.

(foto articol: Demonstraţie făcută de dr. Mark George, de la Universitatea Medicală din Carolina de Sud care plasează casca TMS pe capul coordonatoarei de programe MUSC, Samantha LaPorta. Credit: Universitatea Medicală din Carolina de Sud. Fotografie realizată de Sarah Pack).

viewscnt