Piciorul diabetic este cea mai periculoasă complicaţie a diabetului, deoarece este o afecţiune "silenţioasă", care nu provoacă durere în primele faze. Din această cauză, mulţi pacienţi ajung tardiv la medic, în faze grave, în care opţiunile rămase sunt puţine şi, adeseori, presupun intervenţii severe, inclusiv amputaţii la nivelul membrelor inferioare. Complicaţiile diabetului au fost tema ultimei emisiuni 360MEDICAL, difuzată duminică la B1 TV.
Diabetul este o boală cu prevalenţă ridicată la nivel mondial, iar România nu face excepţie. Circa 12% dintre români suferă de această afecţiune, care provoacă multe complicaţii.
"În diabet există 4 mari complicaţii: creierul, ochii, rinichii şi piciorul diabetic. Piciorul diabetic înseamnă atât o componentă vasculară, cât şi una neuropată. Diabetul afectează nervii periferici sau fibrele subţiri, iar una dintre marile complicaţii, şi cea mai de temut, este piciorul diabetic", a explicat dr. Bogdan Florea, medic neurolog, în cadrul emisiunii.
Astfel, la nivelul sistemului periferic, primii care sunt afectaţi sunt nervii cei mai îndepărtaţi de măduva spinării. Potrivit specialiştilor, simptomatologia începe cu terminaţiile distale de la membrele inferioare, iar pe măsură ce boala progresează, se resimt aceste modificări şi la nivelul mâinilor.
"Din păcate, neuropatia diabetică nu doare şi aceasta face ca pacienţii să vină târziu la medic, lucru pe care îl resimt toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii care depun efort în acest sens şi atunci când vin, vin deja cu complicaţii. Pe scurt, nu creierul ne omoară, nu rinichii, nu ochii, ci piciorul diabetic, care este cea mai de temul complicaţie", a spus dr. Florea.
"Din cauză că nu-i doare, oamenii nu vin la medic, iar conceptul de prevenţie şi profilaxie este cam slab în România. Atunci când vin, vin în cazuri grave, în care se intervine abrupt şi sever", a completat medicul.
La nivelul sistemului nervos central, cea mai implicată structură este bariera hematoencefalică, o barieră fiziologică între sânge şi creier şi care are ca scop păstrarea homeostaziei în sistemul nervos central.
"Toxine din sânge ajung în creier şi îl afectează. Nu vorbesc doar de accident vascular cerebral, lacunarismul cerebral şi mici AVC-uri, ci şi de o permanentă stare de suferinţă a creierului, din cauza toxinelor care ajung în creier şi care nu au ce căuta acolo", a menţionat dr. Bogdan Florea.
La Cluj Napoca s-a format o echipă multidisciplinară, sub umbrela podiatriei, formată din medici din diferite specialităţi (chirurg general, chirurg vascular, neurolog, ortoped, diabetolog, hematolog), care se ocupă de pacienţii cu complicaţii ale diabetului.
"Din păcate, leziunile la nivelul piciorului reprezintă complicaţia cea mai nefastă la persoanele care au diabet zaharat, deoarece impun costuri deosebit de mari asupra sistemelor publice de sănătate", a spus dr. Paula Pavel, medic primar chirurgie generală la Spitalul Militar de Urgenţă Cluj, în aceeaşi emisiune.
În timpul vieţii, între 19% şi 34% dintre pacienţii cu diabet zaharat dezvoltă o leziune ulcerativă la nivelul piciorului, potrivit studiilor realizate.
"Pacientul duce cu el o leziune ulcerativă până în momentul în care apare durerea, iar la un pacient cu picior diabetic momentul în care apare durerea este un mare semnal de alarmă, deoarece înseamnă că a apărut o infecţie care este deja extinsă la nivelul piciorului", a explicat dr. Pavel.
Potrivit medicilor, în multe cazuri familia pacientului sesizează că au apărut probleme la nivelul piciorului, deoarece emană un miros neplăcut din cauza infectării.
Mai mult, riscul de recurenţă după vindecarea leziunilor ulcerative este de 40% în primul an şi de 60% în trei ani, sugerează datele disponibile.
O altă consecinţă a neuropatiei diabetice este apariţia, la unii pacienţi, a osteoartropatiei neuropatice evolutive (artropatia Charcot) la piciorul diabetic, o afecţiune gravă şi greu de identificat în fazele iniţiale. Această afecţiune produce deformări severe, iar riscul de amputare a membrului inferior la pacienţi, avertizează specialiştii.
"Această leziune ulcerativă poate fi descoperită tardiv de către medic şi de către pacient, deoarece nu doare şi avem acea scădere a sensibilităţii dureroase la nivelul piciorului", a menţionat dr. Paula Pavel.
DE CE APAR COMPLICAŢIILE DIABETULUI
Diabetul zaharat este o boală cronică, progresivă şi are proporţiile unei epidemii la nivel internaţional. În lume, una din 11 persoane suferă de această boală, iar în România există aproape 2 milioane de persoane care trăiesc cu diabet zaharat.
"Această boală este frecvent silenţioasă, deci nu doare. Din păcate, poate să conducă la complicaţii specifice. Iar neuropatia diabetică se distinge dintre aceste complicaţii cronice ca fiind una dintre cele mai prevalente", a precizat dr. Georgeta Inceu, medic primar diabet zaharat, la emisiunea 360MEDICAL.
Astfel, cel puţin o treime dintre pacienţii cu diabet vor dezvolta neuropatie diabetică pe parcursul vieţii, iar această complicaţie poate îmbrăca mai multe forme, deoarece diabetul afectează toate structurile sistemului nervos.
"Forma cea mai frecventă, cea mai comună, pe care o întâlnim la persoanele cu diabet zaharat este forma periferică – polineuropatia periferică, adică interesarea fibrelor nervoase ale extremităţilor, de la nivelul picioarelor şi mâinilor. Apariţia neuropatiei diabetice este strâns legată de controlul glicemic şi acest lucru este foarte important de reţinut", a explicat dr. Inceu.
Potrivit medicilor, un control glicemic precar, cu un nivel glicemic ridicat, reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru apariţia acestor complicaţii.
De asemenea, dezvoltarea neuropatiei diabetice este influenţată de durata diabetului şi de înaintarea în vârstă.
"Peste 80% dintre persoanele cu Ddiabet zaharat de tip 2 şi care au o durată de evoluţie a diabetului de peste 20 de ani vor avea o formă sau alta de neuropatie. Este foarte important să o diagnosticăm precoce, pentru că neuropatia diabetică progresează şi poate să conducă la alte complicaţii, cum ar fi piciorul diabetic, sau spre acele forme dureroase, invalidante, care afectează în mod negativ calitatea vieţii pacienţilor noştri", a afirmat dr. Georgeta Inceu.
Diagnosticul este în principal unul clinic şi se bazează pe o anamneză corespunzătoare, pe un examen obiectiv al picioarelor.
"Este esenţial să descălţăm pacienţii. Vom aplica nişte metode simple, neinvazive, cu instrumente care încap în buzunarul halatului. Testăm sensibilitatea la durere, vibratorie, presională. Putem aplica nişte scoruri care cuprind toate aceste elemente, iar acestea ne ajută să stabilim un diagnostic corect de neuropatie diabetică. Destul de rar, în forme atipice, este necesar să trimitem pacientul la investigaţii şi explorări suplimentare – teste de conducere nervoasă, biopsie de nerv sau cutanată", a menţionat medicul diabetolog.
Medici atrag atenţia că prevenţia ar trebui să reprezinte cuvântul-cheie în abordarea terapeutică a pacienţilor cu diabet zaharat. În acest caz, există mai multe direcţii terapeutice, din care 3 piloni importanţi în managementul neuropatiei diabetice.
"Primul este controlul factorilor de risc – control glicemic optim şi precoce -, intervenţii terapeutice care pot să ducă la înlăturarea cauzelor neuropatiei diabetice şi medicaţie pentru formele dureroase de neuropatie. Există şi o serie de terapii nefarmacologice care pot fi aplicate – acupunctura, electroterapia. În formele dureroase, este importantă şi consilierea psihologică", a mai spus dr. Inceu.
Puteţi urmări înregistrarea integrală a emisiunii pe canalul de Youtube a 360medical.ro:
