Se ştie de mult timp că infecţiile virale pot fi mai severe la bărbaţi decât la femei, dar întrebarea, de ce se întâmplă asta, a rămas un mister până acum. Cheia s-ar putea afla într-un reglator epigenetic care stimulează activitatea celulelor imunitare antivirale specializate, cunoscute sub numele de celule ucigaşe naturale (NK).
Într-un studiu publicat joi, în revista Nature Immunology, o echipă de cercetători de la UCLA a descoperit că celulele NK feminine de şoarece şi umane au o copie suplimentară a unei gene legate de cromozomul X, numită UTX.
UTX acţionează ca un reglator epigenetic pentru a stimula funcţia antivirală a celulelor NK, în timp ce reprimă numărul de celule NK.
„Deşi este bine cunoscut faptul că bărbaţii au mai multe celule NK în comparaţie cu femeile, nu am înţeles de ce numărul crescut de celule NK nu a fost mai protector în timpul infecţiilor virale", a declarat coautorul principal, dr. Maureen Su, profesor de microbiologie, imunologie şi genetică moleculară, precum şi de pediatrie, la facultatea de medicină David Geffen, de la UCLA.
Potrivit acestuia se pare că femeile au mai mult UTX în celulele NK decât bărbaţii, ceea ce le permite să lupte mai eficient împotriva infecţiilor virale
Cercetătorii au remarcat că acest lucru a fost valabil indiferent dacă şoarecii aveau sau nu gonade (ovare la femele; testicule la masculi), ceea ce indică faptul că trăsătura observată nu este legată de hormoni.
În plus, şoarecii femele cu o expresie UTX mai scăzută aveau mai multe celule NK, care nu erau la fel de capabile să controleze infecţia virală.
„Acest lucru implică UTX ca fiind un determinant molecular critic al diferenţelor de sex în ceea ce priveşte celulele NK", a declarat autorul principal al studiului, Mandy Cheng, student absolvent de biologie moleculară la UCLA.
Descoperirile sugerează că terapiile care implică răspunsurile imune trebuie să treacă dincolo de o abordare de tip „one-size-fits-all" şi să se îndrepte către un model de medicină de precizie, cunoscut şi sub numele de medicină personalizată, care adaptează tratamentele care ţin cont de diferenţele individuale ale oamenilor, cum ar fi genetica, mediul şi alţi factori care influenţează sănătatea şi riscul de boală, scriu cercetătorii.
„Având în vedere entuziasmul recent legat de utilizarea celulelor NK în clinică, va trebui să încorporăm sexul ca factor biologic în deciziile de tratament şi în proiectarea imunoterapiei", a declarat coautorul principal Tim O'Sullivan, profesor asistent de microbiologie, imunologie şi genetică moleculară la Geffen School.
