Un studiu publicat de o echipă de cercetători americani dezvăluie o nouă potenţială ţintă terapeutică pentru osteoporoză, numită şi boala oaselor fragile. Astfel, o categorie de celule osoase, numite osteocite, poate ajuta la întărirea oaselor ca răspuns la un stres mecanic.
Noul studiu a fost publicat săptămâna aceasta în "eLife" şi a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Texas.
Activităţile fizice care exercită un stres mecanic asupra oaselor sunt detectate de osteocite, care reprezintă circa 90-95% din numărul total al celulelor osoase şi derivă din osteoblaste (celule formatoare de os).
Osteocitele reacţionează la slăbirea ţesutului osos ca urmare a activităţii fizice stimulând osteoblastele să creeze ţesut osos nou.
Echipa de cercetători, condusă de Dezhi Zhao, doctorand la Centrul de Sănătate al Universităţii din Texas, a studiat două tipuri de modele realizate la şoareci, potrivit sciencedaily.com.
În primul model, conexiunile dintre celulele osoase, numite joncţiuni gap, erau afectate, însă hemicanalele Cx43 erau întărite. În al doilea model, atât joncţiunile gap, cât şi hemicanalele Cx43 erau slăbite.
În a doua fază, cercetătorii au testat ce se întâmplă cu oasele şoarecilor atunci când sunt expuse unui stres mecanic . Ei au descoperit că o substanţă numită prostaglandină E2 (PGE2) este produsă atât de către şoarecii obişnuiţi, cât şi de cei cu joncţiunile gap afectate ca răspuns la stresul mecanic, astfel că oasele sunt întărite.
În schimb, acest răspuns lipseşte în cazul şoarecilor cu hemicanalele Cx43 slăbite.
În testele ulterioare, cercetătorii au dovedit că hemicanalele Cx43 sunt esenţiale pentru declanşarea răspunsului de refacere a osului în cazul unui stres mecanic.
Această descoperire poate ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente pentru osteoporoză sau pentru alte afecţiuni care provoacă pierderea masei osoase, consideră autorii studiului.
