Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină deschide sezonul Premiilor Nobel din acest an, fiind primul anunţat, luni, 2 octombrie 2022, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia.
Comitetul Nobel din cadrul Institutului Karolinska, din Stockholm, a acordat luni premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie, pe anul 2023, cercetătoarei de origine maghiară, Katalin Karikó, şi americanului Drew Weissman, pionierii vaccinurilor cu ARN mesager (ARNm), pentru descoperirile lor care au deschis drumul către dezvoltarea vaccinurilor împotriva Covid-19.
„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2023 a fost acordat lui Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri eficiente cu ARNm împotriva Covid-19", a anunţat Comitetul.
Premiul Nobel, unul dintre cele mai prestigioase din lumea ştiinţifică, este selectat de către Adunarea Nobel a universităţii de medicină Karolinska Institute, din Suedia, şi este dotat cu aproximativ 1 milion de dolari.
Regele Suediei va înmâna premiile în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Stockholm pe 10 decembrie, la aniversarea morţii lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei.
În 2022, premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie a fost acordat paleogeneticianului suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale „referitoare la genomul hominizilor dispăruţi şi la evoluţia umană”. respectiv pentru secvenţierea genomului omului de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre, şi pentru descoperirea unei rude umane necunoscute anterior, denisovanii.
Premiile, decernate pentru prima dată în 1901, au fost create de inventatorul suedez al dinamitei, bogatul om de afaceri Alfred Nobel, şi sunt acordate pentru realizări în domeniul ştiinţei, al literaturii şi al păcii, şi pentru economie.
Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină a încununat de-a lungul istoriei descoperiri majore, precum razele X, penicilina, insulina şi ADN-ul, dar şi lobotomia şi insecticidul DDT, în prezent căzute în dizgraţie.
Primul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi.
Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor.
Până în prezent, au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
Dintre cei 223 premiaţi, 12 sunt femei.
Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea când i s-a acordat premiul, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani.
Printre alţi câştigători din trecut se numără Alexander Fleming, care a împărţit premiul în 1945 pentru descoperirea penicilinei, Karl Landsteiner în 1930 pentru descoperirea grupelor sanguine umane, şi Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).
