După ce un focar de gripă aviară înalt patogenă A(H5N1) a fost descoperit, la finalul anului trecut, într-o gospodărie din sud-vestul Angliei la o rasă de raţe Moscovy (leşeşti), virusul a fost confirmat acum şi la proprietarul păsărilor, care a rămas asimptomatic, anunţă Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.
Transmiterea virusului gripei aviare de la păsări la oameni se întâmplă, în general, rar, spun specialiştii, dar acest virus se poate adapta şi poate dobândi capacitatea de a se răspândi de la o persoană la alta. Identificarea în timp util a infectării la om este vitală pentru a preveni răspândirea virusului.
Un studiu de comunicare rapidă publicat în Eurosurveillance descrie aspectele epidemiologice şi virusologice clinice ale acestui prim caz uman de gripă aviară A(H5N1) din Europa.
În Marea Britanie, sezonul toamnă/iarnă 2021/22 a înregistrat cel mai mare număr înregistrat vreodată de gripă aviară înalt patogenă A(H5N1), la păsări sălbatice şi focare la păsări de curte, din 2003 şi până în prezent.
Gripa A(H5N1) a fost confirmată, la finalul anului trecut, la 19 din cele 20 de păsări vii eşantionate dintr-un efectiv total de 125.
Proprietarul a fost în contact cu păsările infectate fără a purta echipament individual de protecţie, dar a rămas asimptomatic pe durata unui tratament extins de 10 zile cu medicamentul antiviral (oseltamivir), după ce două teste consecutive de reacţie în lanţ a polimerazei - PCR - au ieşit negativ.
În acest timp, autorităţile sanitare au iniţiat monitorizarea a 11 contacte umane, dar au anunţat că nu au fost observate cazuri primare suplimentare sau transmiteri secundare.
În timpul analizelor, secvenţele tuturor segmentelor genetice din tulpina virusului uman au fost comparate cu cele ale virusului de la păsări, iar analiza a confirmat că H5N1 din tractul respirator al proprietarului efectivului a fost identic în toate segmentele cu secvenţa virusului aviar, în afară de patru mutaţii nucleotidice (nt).
"Circumstanţele privind expunerea la virus au fost neobişnuite, cu un grad ridicat de contact cu un număr mare de păsări infectate într-un mediu domestic închis, contaminat cu virusul, care a dus la infectare“, au declarat autorii studiului.
Propagarea infecţiei la contactul uman nu a dus la modificări genetice detectate ale virusului care ar putea fi asociate cu un risc zoonotic crescut.
"Acest caz demonstrează riscul crescut pe care îl prezintă acest tip de contact apropiat, dar nu modifică evaluarea generală conform căreia riscul cauzat de virusul gripei aviare pentru publicul larg rămâne foarte scăzut", mai arată studiul.
