Un studiu efectuat la persoanele cu risc genetic ridicat pentru o gamă largă de cancere a arătat un efect preventiv major în cazul amidonului rezistent, care se regăseşte într-o gamă largă de alimente, precum ovăz, cereale pentru micul dejun, paste, orez, mazăre, fasole, şi în bananele uşor verzi.
Un studiu internaţional (CAPP2) a implicat aproape 1000 de pacienţi din întreaga lume cu sindrom Lynch, şi a arătat că o doză de amidon rezistent (cunoscut şi sub numele de fibre solubile fermentabile), luată regulat, în medie timp de doi ani, nu a afectat cancerele din intestin, dar a redus cu mai mult de jumătate, cancerele din alte părţi ale corpului.
Acest efect a fost deosebit de pronunţat pentru cancerele gastrointestinale de pe tractul superior, inclusiv cancerele esofagiene, gastrice, biliare, pancreatice şi de duoden.
Cercetătorii au descoperit că efectul a durat şi 10 ani, după ce participanţi la studiu au încetat să mai ia acest supliment.
Studiul dublu orb cu o monitorizare planificată de 10 ani a fost completat cu date cuprinzătoare din registrului naţional de cancer, timp de până la 20 de ani, pentru 369 dintre participanţi.
Studiul a fost condus de experţi de la două universităţi din Marea Britanie, Newcastle şi Leeds, şi a fost publicat luni, în Cancer Prevention Research, o revistă a Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului.
Cercetările anterioare, publicate în cadrul aceluiaşi studiu, au arătat că aspirina a redus cancerul intestinului gros cu 50%.
„Am constatat că amidonul rezistent reduce o serie de tipuri de cancer cu peste 60%. Efectul a fost cel mai evident în partea superioară a intestinului. Acest lucru este important, deoarece cancerele tractului gastrointestinal superior sunt dificil de diagnosticat şi de multe ori nu sunt identificate la timp”, a declarat John Mathers, profesor de nutriţie la universitatea Newcastle.
Amidonul rezistent poate fi luat ca un supliment de pulbere şi se găseşte în mod natural în mazăre, fasole, ovăz şi alte alimente care conţin amidon. Doza utilizată în studiu a fost echivalentă cu consumul unei banane pe zi. Amidonul din banane (bananele puţin verzi, care încă nu s-au copt total, devenind galbene şi moi), rezistă la descompunere şi ajunge în intestin unde poate schimba tipul de bacterii care trăiesc acolo, spun autorii studiului.
„Amidonul rezistent este un tip de carbohidraţi care nu este digerat în intestinul subţire; în schimb, fermentează în intestinul gros, hrănind bacterii intestinale benefice - acţionează, de fapt, ca fibrele alimentare din sistemul digestiv. Acest tip de amidon are mai multe beneficii pentru sănătate şi mai puţine calorii decât amidonul obişnuit. Credem că amidonul rezistent poate reduce dezvoltarea cancerului prin schimbarea metabolismului bacterian al acizilor biliari şi prin reducerea acelor tipuri de acizi biliari care ne pot deteriora ADN-ul şi, în cele din urmă, pot provoca cancer. Dar acest lucru necesită cercetări suplimentare”, a mai precizat prof. Mathers.
„Când am început studiile, în urmă cu peste 20 de ani, ne-am gândit că persoanele cu o predispoziţie genetică pentru cancerul de colon ne-ar putea ajuta să testăm dacă am putea reduce riscul de cancer, fie cu aspirină, fie cu amidon rezistent. Pacienţii cu sindrom Lynch au un risc ridicat, deoarece sunt mai predispuşi să dezvolte cancere, iar faptul că riscul de cancer este redus la jumătate în cancerul intestinului gros, în cazul aspirinei, şi în mai multe tipuri de cancer, cum am văzut că a făcut amidonul rezistent, este o descoperire de o importanţă vitală. Pe baza studiului nostru, NICE (The National Institute for Health and Care Excellence din UK), recomandă acum aspirina pentru persoanele cu risc genetic ridicat de cancer; beneficiile sunt clare - aspirina şi amidonul rezistent funcţionează”, a declarat la rândul său prof. Sir John Burn, de la universitatea Newcastle şi Newcastle Hospitals NHS Foundation Trust, care a condus studiul împreună cu prof. Mathers.
Studiu pe termen lung
Între 1999 şi 2005, aproape 1000 de participanţi au început fie să ia amidon rezistent sub formă de pulbere în fiecare zi timp de doi ani, fie aspirină sau placebo.
La sfârşitul etapei de tratament, nu a existat nicio diferenţă generală între cei care au luat amidon rezistent sau aspirină şi cei care nu au luat. Cu toate acestea, echipa de cercetare a anticipat un efect pe termen mai lung şi a conceput studiul pentru monitorizare ulterioară.
În perioada de urmărire, au existat doar 5 cazuri noi de cancer gastrointestinal superior printre cei 463 de participanţi care au luat amidon rezistent, comparativ cu 21 dintre cei 455 care au fost pe placebo.
Echipa conduce în prezent un studiu internaţional, CaPP3, cu peste 1.800 de persoane cu sindrom Lynch, care analizează utilizarea unor doze mai mici şi mai sigure de aspirină pentru a ajuta la reducerea riscului de cancer.
Sindromul Lynch este o afectiune rară, moştenită, care creşte riscul de cancer de colon, cancer endometrial şi alte câteva tipuri de cancer. Sindromul Lynch a fost cunoscut în trecut drept cancer colorectalnon-polipozic ereditar (HNPCC).
