Hepatita Delta este considerată cea mai severă formă de hepatită virală, în condiţiile în care evoluează rapid către boala hepatică avansată şi într-un timp de trei ori mai scurt decât hepatita B. ,,Este responsabilă de două-trei până la de şase ori mai multe ciroze hepatice, cancere hepatice, nevoi de transplant hepatic şi decese. E timpul ca şi noi să deschidem ochii şi să oferim populaţiei din România, care are cea mai mare prevalenţă de hepatită Delta, noi soluţii terapeutice”, a declarat la dezbaterea ,,Access and Therapies360”, organizată de redacţia 360medical.ro, prof. univ. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie şi hepatologie la Institutul Clinic Fundeni şi UMF ,,Carol Davila”.
În lume există între 15 şi 60 de milioane de persoane cu hepatită Delta. ,,În România, prevalenţa acestei boli este remarcabilă. Suntem ţara cu cea mai mare prevalenţă din Europa, avem 20% din populaţia cu hepatită, conform ultimelor date disponibile la momentul actual (studii din 2015), cu antigen HBS pozitiv, deci cu hepatită cronică B, superinfectată cu hepatită Delta şi din aceasta 16% sunt viremici activi şi au neşansa de-a evolua în 5-10 ani către boala hepatică avansată”, a atras atenţia prof. dr. Liana Gheorghe.
Reputatul specialist a punctat în cadrul manifestării online, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii, că acest tip de hepatită virală ridică cele mai multe probleme din punct de vedere al severităţii bolii.
,,Înseamnă o progresie rapidă către boala hepatică cronică, către ciroză hepatică, către decompensare, un risc mai mare de hepatocarcinom, o neşansă de-a evolua către stadii terminale şi de-a avea nevoie de transplant hepatic şi o rată mai mare de deces prin boala cronică hepatică. Hepatita Delta rămâne în momentul acesta o boală care nu are o terapie dedicată. O boală pe care ghidurile internaţionale şi societăţile savante precum societatea Europeană sau Americană sau Asia-Pacific de Hepatologie o pun undeva într-un colţ. Toate recomandările de-a evalua pacienţii pentru prezenţa infecţiei Delta sau recomandările de ghid pentru tratamentul acestor pacienţi sunt cuprinse undeva în nişte secţiuni din managementul pacienţilor cu infecţie virală B”, a subliniat prof. univ. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie şi hepatologie la Institutul Clinic Fundeni şi UMF ,,Carol Davila”.
Renumitul medic a precizat că singurul tratament pe care îl are România disponibil în momentul acesta este cel cu interferon, tratament care dă o şansă de răspuns la numai circa 20-25% din pacienţi.
,,Dar, din nefericire, acest răspuns nu e durabil şi marea majoritate a pacienţilor recad. Pe lângă asta, aproximativ o treime din ei nu sunt eligibili pentru acest tratament tocmai pentru că au o boală hepatică avansată, ciroză hepatică sau intoleranţă sau contraindicaţii la interferon”, a afirmat prof. univ. dr. Liana Gheorghe.
Vestea bună este că noi terapii se profilează la orizont. Există deja o terapie promiţătoare ca tratament cronic de lungă durată, care poate fi aplicat cât timp se dovedeşte eficient la aceşti pacienţi, iar gastroenterologul a precizat că ,,este nevoie de atitudine şi acţiune în acest domeniu”.
Citeşte şi:
Daniel Bran, vicepreşedintele APMGR: Medicamentele generice sunt utilizate suboptimal
Vezi şi Dr. Ioana Bianchi, ARPIM: Lungul drum al medicamentelor compensate în România
