Dermatita atopică este de multe ori confundată cu alte boli de piele mai puţin severe, iar vârsta de debut a afecţiunii a scăzut semnificativ în ultima perioadă, chiar până la câteva săptămâni după naştere, a declarat prof. univ. dr. Daciana Brănişteanu, medic dermatolog, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, în cadrul emisiunii 360MEDICAL difuzată la B1 TV.
"Există o categorie de afecţiuni în care pruritul este tabloul dominant şi pacientul se gratează atât în timpul zilei, cât şi în timpul nopţii. Aceste afecţiuni acţionează zi de zi, secundă de secundă, asupra stimei de sine a pacientului, împiedicând atât dezvoltarea activităţilor normale în cursul zilei, cât şi somnul normal", a declarat prof. univ. dr. Daciana Brănişteanu, medic dermatolog, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, în cadrul emisiunii.
Medicina modernă şi-a concentrat atenţia în ultimii ani asupra acestei categorii de boli de piele, care afectează cel mai mult calitatea vieţii pacienţilor.
"Sunt boli care au etiologia incomplet elucidată. Cercetările sunt foarte intense în acest domeniu în ideea de a descoperi noi terapii", a explicat prof. Brănişteanu.
Una dintre afecţiunile pielii cu un impact considerabil asupra calităţii vieţii este dermatita atopică, pacienţii suferind de mâncărimi severe.
"Pruritul poate să fie foarte important. Există studii privind calitatea vieţii acestor pacienţi care raportează o piele uscată sau aspră în peste 90% din cazuri, iar peste 55% dintre pacienţi raportează apariţia de crăpături sau sângerări. Nu doar pielea este afectată, ci şi somnul, la mai mult de jumătate dintre pacienţi", a afirmat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul emisiunii.
Specialiştii avertizeazî că această afecţiune este de multe ori confundată cu boli mai puţin grave.
"Nu întodeauna dermatita atopică are leziuni la vedere. În momentul în care suntem în plin puseu evolutiv al bolii, atunci leziunile sunt, într-adevăr, la vedere, dar chiar şi atunci ele sunt confundate de către pacienţi şi chiar de către o parte a medicilor care nu sunt dermatologi cu o eczemă sau cu alte boli de piele care se manifestă prin prurit", a menţionat medicul dermatolog.
Dermatita atopică are o importantă componentă genetică, însă dincolo de terenul gentic care generează predispoziţia spre dezvoltarea unei reacţii inflamatorii de tip 2 este nevoie de factori de mediu care declanşează afecţiunea.
Totuşi, multe afecţiuni nu au cauze clare, iar diagnosticul şi tratamentul acestora sunt mai dificile.
"În diagnosticul dermatitei atopice, pe lângă criteriile clinice, trebuie aplicate şi nişte întrebări ţintite aparţinătorilor sau pacienţilor legate de un istoric personal sau din familie legate de dermatita atopică sau de alte manifestări ale atopiei. Cred că este foarte important să subliniem că dermatita atopică este doar una dintre faţetele terenului atopic, care implică nişte modificări imunologice în care interleukina-4 şi interleukina-13 au un rol-cheie", a arătat prof. Daciana Brănişteanu.
Multe dintre aceste afecţiuni au un debut precoce, la vârste foarte mici. În cazul dermatitei atopice, medicii au observat o scădere a vârstei de debut a afecţiunii în ultima perioadă.
"Din nefericire, vârsta de debut a scăzut foarte mult. Dacă în tratatele clasice de dermatologie se menţionează de dermatită atopică undeva după vârsta de 3 luni, realitatea concretă a zilelor noastre ne arată că debutul acestei afecţiuni poate să fie chiar în primele săptămâni după naştere", a mai spus medicul dermatolog.
La sugari, localizarea leziunilor este de obicei la nivelul feţei, a extremităţii cefalice şi a pliurilor de flexie, spun specialiştii.Pe măsura înaintării în vârstă, localizarea leziunilor se mută de la nivelul feţei la pliuri (zona cotului, spatele genunchiului).
Puteţi urmări integral înregistrarea emisiunii în link-ul de mai jos:
