Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti intenţionează să înfiinţeze un institut de genomică, care ar permite realizarea de cercetare la nivel înalt în România şi formarea de specialişti, ceea ce ar aduce beneficii importante pacienţilor şi medicilor, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul universităţii, în emisiunea 360MEDICAL, difuzată la postul B1 TV.
Primii paşi pentru înfiinţarea acestui institut de top au fost deja făcuţi, inclusiv aprobarea unei hotărâri de guvern în acest an.
"Am demarat un proiect de înfiinţare a unui institut de genomică în structura universităţii. Am reuşit, după eforturi, să iasă şi o hotărâre de guvern pentru înfiinţarea acestui institut. Urmează să îl operaţionalizăm, iar aici trebuie să vedem cum găsim banii necesari", a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF “Carol Davila” din Bucureşti, în cadrul emisiunii.
"Vom putea face în viitor nu numai determinări de genom, ci şi pregăti cadre în acest domeniu, putem pregăti studenţii. Ar putea fi foarte multe rezultate favorabile din operaţionalizarea acestui institut", a completat rectorul UMF “Carol Davila”.
Institut de genomică ar putea fi realizat la Mogoşoaia, unde UMF “Carol Davila” are un alt proiect important, de construţie a unui campus universitar.
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti are deja un centru de inovaţie şi e-Health (CieH), care reprezintă un mecanism atât de sprijinire, dezvoltare şi încurajare al inovării şi transferului tehnologic, cât şi de valorificare şi diseminare a rezultatelor acestora în vederea producerii, transmiterii şi valorificării cunoaşterii.
Totuşi, un institut de genomică reprezintă o necesitate pentru România, pentru că cercetătorii din ţară depind pentru proiectele lor actuale de centre din străinătate.
Astfel, în ultimii ani, UMF Carol Davila a derulat proiecte în colaborare cu universităţi şi centre de cercetare din alte state, între care două cu parteneri din Islanda.
"Analiza big data s-a făcut în Islanda în cele două proiecte. Ar trebui ca în acest institut să analizăm toate datele, pentru că statistica este foarte importantă. Noi obţinem genomul, dar avem nevoie de bioinformaticieni care să înţeleagă unde sunt modificările, pentru că sunt foarte multe modificări genetice", a explicat prof. Jinga.
Un alt obiectiv important al unui astfel de centru de genomică realizat în România ar fi cercetarea în domeniul inteligenţei artificiale, UMF Carol Davila având deja pregătite proiecte pentru viitor în acest domeniu.
Universitatea vizează şi crearea unui hub antreprenorial, în care studenţii cu iniţiativă să îşi lanseze şi să îşi promoveze proiectele cu sprijinul instituţiei de învăţământ superior.
"Dacă Laurenţiu Popescu, care a descoperit telocitele, ar fi avut un institut de genomică funcţional, cu siguranţă s-ar fi auzit mult mai multe despre fostul rector al universităţii noastre. Aceste telocite pot fi folosite în medicina regenerativă, în tratamentul infarctului, al cancerelor şi în alte domenii", a menţionat prof. univ. dr. Viorel Jinga.
"Dacă am avea o bază clară, un institut de genomică, probabil că pe viitor am putea să venim cu descoperiri, nu doar să replicăm rezultate ale studiilor altora, să vedem dacă se verifică şi în România", a adăugat rectorul universităţii medicale.
Genomica este un domeniu de top la nivel mondial, considerat la frontiera dintre medicină şi alte domenii ale cercetării avansate.
Genomica reprezintă studiul întregii informaţii genetice stocate în ADN şi schimbă modul în care este practicată medicina. În prezent, această ramură ştiinţifică ne permite să gestionăm şi să tratăm boli altădată incurabile şi relaţia cu societatea, în general.
De altfel, genomica se află într-o perioadă de inovaţie şi de invenţii fără egal, iar România poate pierde foarte mult în lipsa unui institut specializat în acest domeniu, potrivit specialiştilor.
"Pentru a putea face astfel de analize este nevoie de echipamente, bineînţeles, dar avem nevoie şi de specialişti şi consumabile. Fiind un domeniu de vârf, niciuna dintre aceste componente nu este ieftină şi este necesar să identificăm cât mai curând surse de finanţare pentru acest domeniu", a afirmat dr. Dragoş Creţoiu, medic primar genetică medicală, în cadrul aceleiaşi emisuni.
"Este necesară o infrastructură care să aibă următoarele componente interdepedente: infrastructură naţională de cercetare-dezvoltare, (...) asigurarea funcţiei de referinţă în domeniul genomicii, suport tehnic şi metodologic pentru administraţia centrală şi alte structuri ale statului în reglementarea şi controlul domeniului, realizarea de servicii medicale de înaltă performanţă, stocarea datelor, împreună cu datele fenotipice, (...) formarea de specialişti în genomică, bioinformatică şi alte ştiinţe şi mai este necesar un program de monetizare a drepturilor de proprietate intelectuală", a completat medicul.
Acest ultim element este necesar deoarece din astfel de cercetări rezultă descoperiri care trebuie valorificate financiar.
Beneficiile investiţiilor în genomică pot fi foarte importante, inclusiv pentru pacienţii din România.
"Cunoaştem cu toţii pacienţi care se plimbă de la spital la spital în încercarea de a avea un diagnostic, fac tot felul de analize costisitoare ca să aibă un diagnostic sau ajung să moară fără a avea un diagnostic. Această ştiinţă a genomicii abordează organismul ca un tot unitar, iar orice boală este considerată ca o perturbare a unui sistem normal şi nu o disfuncţie a unei componente", a spus dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în aceeaşi emisiune.
Puteţi urmări înregistrarea integrală a emisiunii în link-ul de mai jos:
