În timpul pandemiei de Covid-19, a devenit rapid evident că virusul tinde să afecteze copiii cu mult mai puţină severitate decât adulţii. Acum, noi cercetări efectuate în Suedia sugerează o posibilă explicaţie: infecţiile anterioare cauzate de răcelile comune pot oferi copiilor niveluri preexistente de imunitate la noul coronavirus.
Autorii studiului de la Institutul Karolinska spun că este posibil ca în cazul copiilor aceştia să dobândească niveluri de imunitate încrucişată faţă de Covid-19 datorită celulelor T de memorie generate de coronavirusuri mai comune.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat probe unice de sânge de la copii prelevate înainte de pandemie.
Ultimele lor descoperiri au identificat celule T de memorie care reacţionează la celulele infectate cu SARS-CoV-2 (virusul responsabil de boala Covid-19).
Echipa de cercetători explică faptul că mulţi copii s-ar putea să se fi confruntat deja cu unul dintre cele patru coronavirusuri responsabile de simptomele sezoniere ale răcelilor comune.
Acest lucru spun specialiştii, ar putea, teoretic, să stimuleze un răspuns imunitar cu celule T capabile să reacţioneze şi la celulele infectate cu SARS-CoV-2.
Acest ultim studiu întăreşte această ipoteză şi chiar confirmă faptul că celulele T activate anterior de virusul OC43 pot într-adevăr să reacţioneze încrucişat împotriva SARS-CoV-2.
„Aceste reacţii sunt deosebit de puternice la începutul vieţii şi devin mult mai slabe pe măsură ce înaintăm în vârstă", spune într-un comunicat, Annika Karlsson, autoarea corespondentă a studiului şi lidera grupului de cercetare din cadrul departamentului de medicină de laborator de la Karolinska.
Descoperirile arată modul în care răspunsul celulelor T se dezvoltă şi se modifică în timp şi pot ghida monitorizarea şi dezvoltarea viitoare a vaccinurilor, spun autorii studiului.
Imunitatea la coronavirus ar putea începe de la vârsta de 2 ani
În ansamblu, aceste rezultate indică puternic faptul că răspunsul celulelor T de memorie la coronavirusuri se dezvoltă, de obicei, încă de la vârsta de doi ani.
În cadrul acestui proiect, cercetătorii au folosit 48 de probe de sânge de la copii de doi şi şase ani, precum şi 94 de probe de la adulţi (cu vârste cuprinse între 26 şi 83 de ani) şi probe de sânge recoltate de la 58 de persoane care s-au vindecat recent de o infecţie cu Covid-19.
„În continuare, am dori să realizăm studii analoge pe copii mai mici şi mai mari, pe adolescenţi şi pe adulţi tineri pentru a urmări mai bine modul în care se dezvoltă răspunsul imunitar la coronavirusuri din copilărie până la vârsta adultă", adaugă Marion Humbert, cercetător postdoctoral care lucrează în prezent la departamentul de medicină Huddinge, şi coautor al recentului studiu.
Pe lângă echipa de la KI, la acest studiu au colaborat oameni de ştiinţă de la universităţile din Berna, Oslo şi Linköping.
Studiul a fost publicat marţi, în Proceedings of the National Academy of Sciences -PNAS.
