Prioritizarea sectorului de sănătate de către guvern în urma pandemiei ar aduce beneficii economice şi sociale importante României, între care reducerea gradului de sănătate precară, creşterea rduratei de viaţă sănătoasă, extinderea capacităţii de muncă a populaţiei şi creşterea mai rapidă a produsului intern brut (PIB), arată raportul "Prioritizarea sănătăţii: O reţetă pentru prosperitate" realizat de compania de consultanţă McKinsey.
Raportul realizat de experţii de la McKinsey Global Institute analizează aspectele care ar putea îmbunătăţi sănătatea populaţiei lumii şi cât de mari ar fi beneficiile economice şi sociale ale societăţilor dacă numărul deceselor premature şi al dizabilităţilor ar putea fi redus, iar angajaţii ar avea mai puţine probleme de sănătate. România este una dintre cele 200 de ţări analizate
Concluzia raportului este că prioritizarea sănătăţii în urma pandemiei Covid-19 poate stimula recuperarea globală şi poate aduce beneficii economice şi sociale masive inclusiv României.
Primele estimări sugerează că pandemia şi repercursiunile acesteia ar putea duce la o scădere de 3 până la 8% a PIB-ului mondial în 2020. Cu toate acestea, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul global cu 15%, subliniază raportul.
"Apelând la măsuri deja existente astăzi la scară largă, prevalenţa agravantă la nivel global a bolilor ar putea fi redusă cu aproximativ 40% în următoarele două decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est şi regiunea Asiei Centrale dezvăluie acelaşi nivel de 41 procente pentru 2040", arată raportul.
ESTIMĂRI PENTRU ROMÂNIA
Estimările pentru România indică faptul că reducerea potenţială a gradului de sănătate precară este de 37 % în acest interval.
"O reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriaşe: vârsta medie de 65 de ani în 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astăzi din punct de vedere al sănătăţii. Mortalitatea infantilă ar scădea cu 65 %, decalajul inegalităţii în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viaţă până în 2040", afirmă autori raportului.
Mai mult, anual, la nivel mondial, fiecare persoană ar câştiga încă 21 de zile de viaţă sănătoasă, în timp ce în România creşterea ar fi de 27 de zile sănătoase.
O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul mondial în 2040, o creştere accelerată de 8% care se traduce printr-o evoluţie mai rapidă cu 0,4% în fiecare an.
România ar putea beneficia de o creştere suplimentară a PIB de 9% - adică cu 26 de miliarde de dolari - în următoarele două decenii.
"Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul că, la nivel mondial, forţa de muncă este mai extinsă şi într-o stare de sănătate mai bună. Restul procentelor provin din extinderea capacităţii de muncă a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilităţi şi a îngrijitorilor informali, precum şi din îmbunătăţirea productivităţii deoarece prevalenţa bolilor cronice este mai redusă", menţionează raportul.
În România, beneficiile cele mai mari, a căror valoare se ridică la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacităţii de muncă a categoriilor menţionate, în timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sănătate precară.
Randamentul economic ar putea fi între 2 şi 4 dolari pentru fiecare dolar investit într-o sănătate mai bună. În cazul specific al României, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari în plus.
Cercetările arată că 70% din oportunitatea neexploatată de a îmbunătăţi sănătatea este generată de zona profilactică.
"Aproximativ aceeaşi proporţie se aplică şi pentru România, cu 36% provenind din reducerea nivelului de sănătate precară prin implementarea de măsuri de mediu, sociale şi comportamentale de combatere a acesteia, în timp ce alte 35% provin din prevenţie şi promovarea sănătăţii", se arată în document.
Autorii raportului arată că adulţii activi în câmpul muncii din Europa de Est şi Asia Centrală ar putea fi mai bine protejaţi de problemele de sănătate legate de stilul de viaţă. În această regiune, în topul celor mai ridicate riscuri de sănătate sunt bolile cardiovasculare şi problemele legate de sistemul muscular şi cel osos.
"În România, primele două în topul celor mai de impact intervenţii privind sănătatea ar trebui să vizeze medicamentele pentru bolile de inimă, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale şi diabetul, respectiv vaccinurile, în timp ce, pe locul al treilea în clasament, s-ar regăsi măsurile legate de regimul alimentar. Sperăm că aceste rezultate vor ajuta la schimbarea percepţiei des întâlnite că sănătatea este o povară socială şi vor fi privite drept o oportunitate de îmbunătăţire atât a stării de sănătate a fiecăruia dintre noi cât şi a performanţei economice colective” comentează Alexandru Filip, partener coordonator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti şi Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.
"Prin îmbunătăţirea sistemului de sănătate putem compensa parţial declinul demografic la care asistăm în ţara noastră în prezent", a completat expertul.
Conştientizarea beneficiilor expuse în acest raport ar presupune redirecţionarea cheltuielilor către zona de prevenţie în sistemele de sănătate, în condiţiile în care prevenţia este mai puţin costisitoare decât tratamentul.
Transferul cheltuielilor incrementale către prevenţie nu ar fi însă, simplu, deoarece necesită schimbări substanţiale în ceea ce priveşte direcţia şi modul în care se furnizează serviciile de asistenţă medicală, precum şi schimbări în comunităţi care ar ajuta persoanele să crească, să muncească şi să îmbătrânească sănătos, menţionează experţii.
Raportul oferă recomandări detaliate pentru guverne, lideri de afaceri, furnizori de servicii medicale şi alte părţi interesate care cuprind patru domenii: investiţii în sănătate privind toate aspectele politicilor economice şi sociale; păstrarea sănătăţii pe agenda tuturor, promovând locuri de muncă care pun accent pe sănătate şi incluziune, acordând atenţie integrării angajaţilor în vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi; transformarea sistemelor de asistenţă medicală cu ajutorul unei colaborări mai strânse cu furnizorii de servicii medicale şi încurajând pacienţii să utilizeze canale digitale (bazându-se pe numeroase astfel de interacţiuni de succes din timpul crizei) şi încurajarea inovaţiei mai ales în zona terapeutică.
Potrivit concluziilor raportului, beneficiile unei sănătăţi sunt o creştere economică suplimentară substanţială (de circa 12 trilioane de dolari la nivel mondial în următoarele 2 decenii), sute de milioane de vieţi salvate şi un grad mai ridicat de bunăstare.
