Angajaţii din domeniul sănătăţii care dorm bine şi sunt mulţumiţi de locurile lor de muncă sunt mai puţin susceptibili de a dezvolta COVID-19 în ciuda expunerii lor regulate la pacienţii infectaţi cu coronavirus, arată un nou studiu. În schimb, cadrele medicale care suferă de burnout şi au un somn insuficient, neodihnitor au un risc mai mare de COVID-19.
Cu fiecare oră suplimentară de somn pe timp de noapte, riscul pentru COVID-19 a scăzut cu 12%, arată un studiu realizat pe 2.844 de lucrători din domeniul sănătăţii din prima linie. Cei care au raportat burnout au fost de 2,6 ori mai predispuşi să fi fost infectaţi cu SARS-COV-2, să aibă COVID-19 pentru o perioadă mai lungă de timp şi să prezinte simptome mai grave.
„Acest studiu subliniază importanţa factorilor de risc pentru COVID-19 care nu au legătură cu igiena şi susţine o abordare holistică a sănătăţii - inclusiv somnul optim şi reducerea stresului la locul de muncă pentru a ne proteja lucrătorii din domeniul sănătăţii de pandemii viitoare. Descoperirile noastre adaugă la literatura de specialitate că problemele de somn şi epuizarea pot fi factori de risc pentru boli virale precum COVID-19”, a declarat dr. Sara Seidelmann, profesor de medicină clinică la Universitatea Columbia şi internist la Spitalul Stamford.
Acesta este primul studiu care leagă riscul COVID-19 de obiceiurile de somn, inclusiv numărul de ore de somn noaptea, orele de somn în timpul zilei şi problemele severe de somn în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii din mai multe ţări.
Cercetătorii au chestionat profesioniştii din domeniul sănătăţii din specialităţi considerate cu risc ridicat de expunere la SARS-CoV-2: îngrijiri critice, îngrijiri de urgenţă şi medicină internă. Oamenii de ştiinţă au mai descoperit că fiecare oră suplimentară de somn în timpul zilei a fost asociată cu un risc crescut de 6% pentru COVID-19. Somnul în timpul zilei a crescut uşor riscul de COVID-19 în 5 din cele 6 ţări incluse în studiu: Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit şi Statele Unite. În schimb, în Spania, somnul din timpul zilei nu a avut un efect semnificativ.
Studiul a fost realizat în perioada 17 iulie - 25 septembrie 2020, iar dintre respondenţi 72% erau bărbaţi. Vârsta medie a fost de 48 de ani. Dintre participanţii la studiu, 568 de lucrători din domeniul sănătăţii au declarat că au COVID-19.
Toţi cei 2.844 de participanţi au răspuns afirmativ la o întrebare despre faptul că au un „contact strâns semnificativ” cu pacienţii cu COVID-19 la locul lor de muncă. Cadrele medicale au raportat burnout legat de muncă. Raportarea unui nivel ridicat de epuizare a fost legată de un risc de trei ori mai ridicat de a avea COVID-19 şi de severitate mai mare. Ceea ce determină asocierea dintre tulburările de somn, epuizarea fizică şi psihică şi riscul mai mare de-a face COVID-19, inclusiv forme severe rămâne necunoscut.
„Mecanismul care stă la baza acestor asociaţii nu este clar, dar somnul suboptim, tulburările de somn şi stresul pot duce la dereglarea sistemului imunitar, inflamaţie crescută şi modificări ale hormonilor precum cortizolul şi melatonina care pot creşte vulnerabilitatea la infecţiile virale”, a spus Seidelmann.
Un alt studiu a reliefat recent că mai mult de jumătate din toţi lucrătorii din domeniul sănătăţii din întreaga lume sunt epuizaţi, au insomnii, depresie şi anxietate, toate aceste manifestări survenite pe fondul pandemiei de COVID-19.