Aproape toată lumea din Europa respiră aer toxic. O analiză recentă relevă faptul că, 98% dintre europeni respiră un aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. Doar 2% dintre europeni respiră un aer care se încadrează în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind poluarea cu particule fine, iar 30 de milioane de europeni trăiesc în zone care depăşesc de patru ori aceste limite.
Europa se confruntă cu o „criză gravă de sănătate publică", aproape toată lumea de pe continent trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, potrivit unei investigaţii realizate de jurnalul britanic, The Guardian.
Analiza datelor colectate cu ajutorul metodologiilor de ultimă oră, inclusiv imagini detaliate din satelit şi măsurători de la mai mult de 1.400 de staţii de monitorizare la sol, relevă o imagine dezastruoasă a aerului poluat, cu 98% dintre oamenii care locuiesc în zone cu poluare cu particule fine extrem de dăunătoare, care depăşesc recomandările OMS.
Aproape două treimi trăiesc în zone în care calitatea aerului este mai mult decât dublă faţă de recomandările OMS, printre care se numără şi România.
Astfel, potrivit analizei, aproape toţi locuitorii din şapte ţări din Europa de Est - Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria, au un nivel dublu faţă de recomandările OMS.
Graficul The Guardian. Sursa: Proiectul Expanse; analiză Guardian
Cea mai afectată ţară din Europa este Macedonia de Nord, unde aproape două treimi dintre locuitorii din întreaga ţară trăiesc în zone cu o poluare mai de peste patru ori mai mare decât recomandările OMS pentru PM2,5, în timp ce alte patru zone au fost găsite cu o poluare a aerului de aproape şase ori mai mare decât cea stabilită, inclusiv în capitala, Skopje.
Situaţia din Europa de Est este semnificativ mai proastă decât cea din Europa de Vest, cu excepţia Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Padului şi în zonele învecinate din nordul ţării respiră un aer care este de patru ori mai rău decât valorile OMS pentru cele mai periculoase particule în suspensie.
The Guardian a colaborat cu experţi în poluare pentru a realiza o hartă interactivă care dezvăluie cele mai afectate zone de pe continent.
Măsurătorile se referă la PM2,5 - particule minuscule în suspensie în aer, produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni şi în fluxul sanguin, afectând aproape toate organele corpului.
Conform actualelor recomandări ale OMS, concentraţiile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depăşească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3).
Noua analiză a constatat că doar 2% din populaţia Europei trăieşte în zone care se încadrează în această limită.
Experţii spun că poluarea cu PM2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.
„Aceasta este o criză gravă de sănătate publică", a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele.
„Ceea ce vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos".
Datele relevă, de asemenea, următoarele:
Mai mult de jumătate din populaţia Macedoniei de Nord şi a Serbiei trăieşte cu un nivel de aer de patru ori mai mare decât cel indicat de OMS.
În Germania, trei sferturi din populaţie trăieşte cu mai mult de două ori mai mult decât recomandările OMS.
În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franţa de 37%.
În Marea Britanie, trei sferturi din populaţie trăieşte în zone în care expunerea este între una şi două ori mai mare decât cea recomandată de OMS, iar aproape un sfert din populaţie trăieşte peste această valoare.
Aproape 30 de milioane de europeni locuiesc în zone în care concentraţiile de particule mici sunt de cel puţin patru ori mai mari decât recomandările OMS.
În Suedia, în schimb, nu există nicio zonă în care PM2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoţiei sunt printre puţinele din Europa care se situează sub această valoare.
Traficul, industria, încălzirea casnică şi agricultura sunt principalele surse de PM2,5, iar impactul este adesea resimţit în mod disproporţionat de comunităţile cele mai sărace.
Poluarea atmosferică a devenit o problemă cheie în Europa, UE fiind supusă la presiuni pentru a face mai mult pentru a aborda această criză de sănătate publică în creştere.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a recomandărilor OMS privind PM2,5.
Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentraţiile anuale de PM2,5 de 5 μg/m3, faţă de 25 μg/m3 în prezent.
Dar experţii spun că trebuie luate măsuri urgente acum.
Aceştia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp şi este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace şi pulmonare la cancer şi diabet, depresie şi boli mintale la tulburări cognitive şi greutate mică la naştere.
Un studiu recent a constatat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de naşteri de copii morţi pe an, iar un altul că tinerii care trăiesc în oraşe au deja miliarde de particule toxice de poluare atmosferică în inimă.
Dr. Hanna Boogaard, expert în poluarea aerului în Europa la Institutul pentru Efecte asupra Sănătăţii din SUA, a declarat că noua analiză este crucială pentru a contribui la fundamentarea dezbaterii privind poluarea aerului şi efectele sale pe continent, care, potrivit acesteia, duce la sute de mii de decese în fiecare an.
„Aceste decese pot fi prevenite, iar estimarea nu include milioanele de cazuri de boli care nu sunt fatale, anii trăiţi cu dizabilităţi, spitalizările imputabile sau efectele asupra sănătăţii cauzate de alţi poluanţi", a precizat specialistul.
Ea a declarat că măsura de înăsprire a limitei UE a oferit „o ocazie unică de a fi îndrăzneţi ... şi de a maximiza beneficiile pentru sănătatea publică pentru Europa şi nu numai".
Unele oraşe din Europa, printre care Londra şi Milano, fac eforturi pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea unor zone cu emisii foarte scăzute de noxe până la programe de reducere a traficului şi iniţiative de mers pe jos şi cu bicicleta.
Însă experţii spun că politicienii trebuie să acţioneze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.
Cercetările au arătat, de asemenea, că, în cadrul ţărilor, comunităţile mai sărace au mai multe şanse să locuiască în zonele cu cea mai gravă poluare a aerului.
Barbara Hoffmann, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Düsseldorf, a declarat că poluarea aerului este o problemă de „nedreptate ecologică".
„Ţările care sunt cele mai afectate sunt, de asemenea, ţările cu cel mai mic venit mediu, cu câteva excepţii notabile - acest lucru ilustrează gradul de nedreptate ecologică cu care ne confruntăm în UE".
Potrivit specialistului, curăţarea aerului, în special în Europa de Est, este necesară de urgenţă pentru a oferi oportunităţi egale pentru o viaţă sănătoasă în întreaga Europă.
Datele au fost compilate de cadrele universitare de la Universitatea Utrecht din Ţările de Jos şi de Institutul Tropical şi de Sănătate Publică din Elveţia, în cadrul proiectului Expanse, finanţat de UE.
Aceştia au utilizat o combinaţie de surse, de la date satelitare de înaltă rezoluţie la staţii de monitorizare a poluării şi informaţii despre utilizarea terenurilor, pentru a modela nivelurile medii anuale de PM2,5 în întreaga Europă în 2019.
Ei spun că nivelurile de poluare nu vor fi semnificativ diferite de cele actuale, dar au adăugat că pot exista zone în care au fost implementate măsuri stricte de combatere a poluării şi care au înregistrat o oarecare îmbunătăţire.
Rezultatul analizei reprezintă una dintre cele mai precise şi cuprinzătoare imagini ale poluării aerului pe întregul continent de până acum, potrivit cotidianului britanic.
