Sănătatea inimii începe în uter. Aceasta este concluzia unui nou studiu, care arată că sănătatea inimii unei femei gravide poate prezice sănătatea copiilor ei până la adolescenţă. Cercetătorii au descoperit că atunci când greutatea, tensiunea arterială şi nivelul colesterolului gravidelor nu au fost în limite normale, copiii acestora au prezenta un risc crescut pentru aceleaşi probleme de sănătate.
,,Motivele nu sunt certe, dar ar putea fi o chestiune atât de biologie, cât şi de stilul de viaţă. Genele, precum şi efectele mediului uterin asupra dezvoltării fetale ar putea influenţa. La fel şi dietele şi obiceiurile privind exerciţiile”, a precizat dr. Amanda Perak, cercetător principal şi profesor la Spitalul de Copii Lurie şi la Universitatea de Medicină Northwestern Feinberg din Chicago.
Dar indiferent de motive, Perak e de părere că descoperirile se adaugă dovezilor că factorii de risc cardiac se formează devreme şi poate chiar înainte de naştere. Experţii au numit concluziile „importante”, arătând că sarcina ar putea fi un moment critic în determinarea sănătăţii viitoare a inimii.
„Sănătatea mamelor în timpul sarcinii ar putea avea impact asupra generaţiilor viitoare”, a spus dr. Nisha Parikh, cardiolog la Universitatea din California, San Francisco şi expert voluntar la American Heart Association.
Totuşi, dacă femeile însărcinate nu au o sănătate cardiovasculară optimă, copiii lor pot fi cu ajutorul unei diete sănătoase şi a exerciţiilor fizice sănătoşi. Dar, în mod ideal, femeile ar trebui să aibă în sarcină o greutate sănătoasă, o tensiune normală, colesterol şi niveluri normale de zahăr din sânge.
Constatările, publicate recent în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane, se bazează pe 2.300 de perechi mamă-copil din mai multe ţări, inclusiv din Statele Unite. Cercetătorii au evaluat factorii de risc cardiovascular ai gravidelor în a 28-a săptămână de sarcină, analizând tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, greutatea şi obiceiurile de viaţă, inclusiv fumatul.
Anchetatorii au evaluat apoi aceeaşi factori (mai puţin fumatul) la copiii lor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani. În general, o treime dintre femeile însărcinate au fost considerate a avea o sănătate cardiovasculară optimă, în timp ce 6% au avut doi sau mai mulţi factori de risc. Ani mai târziu, copiii născuţi de mame din acest ultim grup au fost de aproape opt ori mai predispuşi să aibă factori de risc multipli, comparativ cu copiii ale căror mame au avut o sănătate optimă în timpul sarcinii.
Aceste cote au fost de trei ori mai mari la copiii ale căror mame au avut un factor de risc. Dr. Stephen Daniels, care a scris un editorial care însoţeşte raportul, crede că studiul este „cu adevărat important”.
Potrivit acestuia, în ultimii ani, cercetările au indicat faptul că expunerile în uter pot face ca sănătatea cardiovasculară la naştere a copiilor să fie diferită, dar asta nu înseamnă că sănătatea copiilor este predeterminată. Şi, a adăugat el, „nu este vorba despre a da vina pe mame. În schimb, este posibil ca ajutarea femeilor să intre în sarcină cât mai sănătoase posibil să aibă efecte de undă asupra copiilor”. Şi dacă mai mulţi adolescenţi ar avea o sănătate cardiovasculară optimă, acest lucru s-ar putea traduce în mai puţine atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale ani mai târziu.
Daniels a făcut referire la alte cercetări care arată că, dacă oamenii ajung la vârsta de 50 de ani fără factori de risc majori, cum ar fi hipertensiunea arterială şi diabetul, aceştia prezintă un risc foarte scăzut de viaţă de boli de inimă sau accident vascular cerebral.
,,Problema este că nu mulţi oameni ajung la vârsta de 50 de ani fără factori de risc. Deci, prevenirea trebuie să înceapă devreme, posibil chiar şi în uter. Sănătatea mamelor în timpul sarcinii poate fi chiar mai importantă decât am apreciat”, a spus Daniels.
