Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a prezentat un scenariul de bază al autorităţilor din România, care prevede un vârf de circa 20.000 de cazuri noi de Covid-19 pe zi la jumătatea lunii octombrie. Ministrul nu a precizat dacă există şi un scenariu pesimist, însă chiar şi la acest nivel, unii specialiştii consideră că există riscul ca sistemul sanitar din România ar putea să nu mai facă faţă numărului de pacienţi.
Estimarea a fost prezentată în condiţiile în care România a înregistrat în ultimele două zile cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei, de circa 11.000 de cazuri noi pe zi.
"Din ceea ce spun specialiştii, vârful valului 4 va fi la mijlocul lunii octombrie sau puţin mai încolo. Pentru 15-20 octombrie se preconizează că se poată ajunge, din păcate, şi la 20.000 de cazuri”, a spus Cseke Attila, la un post de televiziune.
România a înregistrat deja 11 săptămâni la rând de creştere rapidă a numărului de cazuri noi de Covid-19, pe fondul răspândirii variantei delta a virusului SARS-CoV-2, mult mai contagioasă.
Tendinţa continuă săptămâna aceasta: în primele 3 zile, numărul de cazuri noi a crescut cu 60,3% faţă de aceeaşi perioadă din săptămâna anterioară, până la 27.530.
La acesată rată de creştere a numărului de infecţii noi, număruld e cazuri se dublează la mai puţin de două săptămâni, ceea ce înseamnă o agravare importantă a situaţiei.
Cea mai mare problemă este legată de creşterea rapidă a numărului de spitalizări, în secţii şi la ATI, asociată cu o majorare importantă a mortalităţii, vizibilă în ultimele săptămâni.
Miercuri, 11.742 de persoane cu Covid-19 erau internate în unităţi sanitare (din care 310 minori), în creştere cu 311 faţă de ziua anterioară şi nivel maxim din 20 aprilie. Din numărul de pacienţi spitalizaţi, 1.320 au forme grave ale bolii şi sunt internaţi la ATI, nivel maxim din 29 aprilie.
În acelaşi timp, numărul de decese din cauza Covid-19 a depăşit 200 pe zi în ultimele două zile, iar orice creştere a numărului de pacienţi internaţi riscă să aibă ca efect un număr mai mare de decese în următoarea perioadă.
Datele din ultima perioadă arată o dublare a numărului de pacienţi cu Covid-19 spitalizaţi şi a celor internaţi la ATI la fiecare două săptămâni, ceea ce stârneşte îngrijorări în rândul medicilor privind capacitatea sistemului sanitar de a face faţă valului de internări.
Conform statisticilor internaţionale, din ţările cu rată mică de vaccinare, precum România, se poate ajunge ca 10% din cazuri sa evolueze sever şi circa 3% să decedeze.
Aceasta înseamnă că, la 20.000 de cazuri pe zi, circa 2.000 vor necesita spitalizare, în secţii sau la ATI, iar 600 sunt la risc ridicat de deces - cifre greu de acoperit de către sistemul sanitar românesc.
În urmă cu două zile, medicul Virgil Musta de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara a tras un semnal de alarmă privind posibilele efecte ale valului 4 din România.
“Dacă nu facem ceva concret, pe ritmul actual de creştere, evaluările specialiştilor epidemiologi arată că putem atinge destul de repede 15.000 de noi cazuri pe zi. Unde vor intra toţi acei pacienţi cu forme severe şi critice?”, a explicat Virgil Musta.
De altfel, ministrul interimar al Sănătăţii a admis că nivelul maxim de paturi la ATI dedicate pacienţilor cu Covid-19 pe care l-a atins sistemul sanitar românesc, de 1.612 în valul al treilea al pandemiei, ar putea să nu fie suficient în acest val pandemic.
Doar în ultima săptămână, numărul de pacienţi la ATI a crescut cu circa 300, iar dacă ritmul se menţine, pragul de 1.612 de pacienţi la ATI se va atinge săptămâna viitoare.
Autorităţile fac acum eforturi pentru a asigura circa 2.000 de paturi la ATI dedicate pacienţilor cu forme severe de Covid-19, însă nimeni nu este sigură că acest nivel va fi suficient.
În plus, alocarea unui număr mai mare de paturi în secţii sau la ATI se face în detrimentul pacienţilor cu boli cronice care au nevoie de îngrijire medicală în spital şi care sunt expuşi riscului de agravare a afecţiunilor în cazul în care, din cauza exploziei de cazuri de Covid-19, sunt nevoiţi să amâne tratamentele sau intervenţiile chirurgicale.
În urmă cu câteva zile, şi medicul Octavian Jurma a prezentat un scenariu sumbru privind impactul valului 4 în România, din cauza unei majorătăţi “negaţioniste” şi a lipsei de acţiune din partea autorităţilor.
