Sindromul inflamator multisistem la copii (MIS-C) a afectat în mod semnificativ mai mulţi copii negri şi latini decât copiii albi, este concluzia unui studiu american. În opinia medicilor pediatri, copiii cu piele neagră au cel mai mare risc, în condiţiile în care Sindromul legat de COVID-19 a afectat aproape 4.000 de copii din Statele Unite în ultimul an.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că şi complicaţiile cardiace, inclusiv disfuncţia miocardică sistolică şi insuficienţa valvulară, au fost mai frecvente la pacienţii cu MIS-C care erau grav bolnavi. Studiul observaţional s-a derulat pe un lot format din 124 de copii trataţi la Spitalul Naţional pentru Copii din Washington, DC. Dintre aceştia, 63 au fost diagnosticaţi în cele din urmă cu MIS-C şi au fost comparaţi cu 61 de pacienţi consideraţi martori care au prezentat simptome similare, dar în cele din urmă au avut un diagnostic alternativ.
În cadrul studiului, cercetătorii oferă informaţii despre caracteristicile cheie care disting pacienţii cu MIS-C pentru a oferi o imagine mai realistă a poverii bolii în populaţia pediatrică şi pentru a ajuta la detectarea timpurie a bolii şi la tratament pentru rezultate optime.
,,Sindromul legat de COVID-19 a afectat aproape 4.000 de copii din Statele Unite în ultimul an. Rapoartele timpurii au arătat boli severe, variaţii substanţiale în tratament şi mortalitate asociate cu MIS-C. Cu toate acestea, acest studiu a demonstrat că, prin recunoaşterea timpurie şi tratamentul standardizat, mortalitatea pe termen scurt poate fi aproape eliminată. Datele de acest gen vor fi esenţiale pentru dezvoltarea studiilor clinice în jurul implicaţiilor pe termen lung ale MIS-C”, a afirmat dr. Roberta DeBiasi, autor principal şi şef al Diviziei de Boli Infecţioase Pediatrice la Children's National.
Dintre cei 63 de copii cu MIS-C, 52% erau bolnavi în mod critic, iar subtipuri suplimentare de MIS-C au fost identificate, inclusiv cei cu şi fără virus încă detectabil, cei cu şi fără caracteristici care îndeplinesc criteriile pentru boala Kawasaki şi cei cu şi fără detectabile anomalii cardiace. În timp ce vârsta mediană (7,25 ani) şi sexul au fost similare între cohorta MIS-C şi grupul de control, copiii negri (46%) şi latini (35%) au fost suprareprezentaţi în grupul MIS-C, în special cei care au necesitat îngrijiri critice.
Complicaţiile cardiace au fost, de asemenea, mai frecvente la copiii care s-au îmbolnăvit critic cu MIS-C (55% faţă de 28%). Rezultatele au arătat, de asemenea, că pacienţii cu MIS-C au demonstrat o semnătură distinctă de citokine, cu niveluri semnificativ mai ridicate de anumite citokine decât cele ale martorilor. Acest lucru poate ajuta la înţelegerea a ceea ce determină boala şi care pot fi cele mai eficiente tratamente.
Descoperirile oamenilor de ştiinţă sunt în concordanţă cu gândirea actuală că MIS-C apare la câteva săptămâni după o infecţie primară COVID-19 ca parte a unui răspuns imun excesiv. Secvenţierea virală a fost, de asemenea, efectuată în cohorta MIS-C şi comparată cu cazurile de infecţie primară COVID-19 în populaţia geografică naţională a copiilor.
„Faptul că nu au existat diferenţe notabile de secvenţiere între cohortele noastre MIS-C şi COVID primare sugerează că variaţiile geneticii gazdei şi / sau răspunsul imun sunt mai probabil factori determinanţi primari ai modului în care MIS-C se prezintă, mai degrabă decât factorii specifici virusului. După cum am văzut noi variante continuă să apară, va fi important să studiem efectul acestora asupra frecvenţei şi severităţii MIS-C", a declarat dr. DeBiasi.
Cercetătorii sunt încă în căutarea unui consens cu privire la cele mai eficiente tratamente pentru MIS-C. În România, primul copil aflat în stare gravă, după ce s-a infectat cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi care a avut MIS-C a apărut în septembrie 2020, în plină pandemie.
