Somnul insuficient ar putea duce la un risc sporit de boli cardiovasculare şi chiar la deces prematur, potrivit unui nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, în colaborare cu Universitatea Southern Denmark. Cuantificând impactul nopţilor nedormite şi al stării de somnolenţă din timpul zilei, autorii au ajuns la concluzia că, un somn slab poate fi asociat cu mai mulţi ani de sănătate cardiovasculară precară şi scurtarea vieţii.
Studiul a analizat date de la peste 300.000 de adulţi de vârstă mijlocie din UK Biobank şi a constatat că diferite tulburări de somn sunt asociate cu diferite durate de compromitere a sănătăţii cardiovasculare mai târziu în viaţă, în comparaţie cu persoanele cu un somn sănătos.
În special, bărbaţii cu tulburări respiratorii clinice legate de somn au pierdut aproape şapte ani de viaţă fără boli cardiovasculare în comparaţie cu cei care nu prezentau aceste afecţiuni, iar femeile au pierdut peste şapte ani.
Este important de menţionat faptul că şi un somn general deficitar, cum ar fi somnul insuficient, insomnia, sforăitul, culcatul târziu şi somnolenţa în timpul zilei, este asociat cu o pierdere de aproximativ doi ani de sănătate cardiacă normală la bărbaţi şi femei.
„Oricine a avut câteva nopţi grele de somn ştie că asta poate duce la o proastă dispoziţie şi la faptul că nu te simţi cel mai bine. Cercetările noastre arată că, în timp, un somn regulat deficitar poate duce la compromiterea semnificativă a sănătăţii cardiovasculare la vârsta mijlocie şi înaintată", a declarat profesorul Emmanuel Stamatakis de la Centrul Charles Perkins şi Facultatea de Medicină şi Sănătate, autorul principal al lucrării publicate la începutul lunii martie, în BMC Medicine.
Este bine cunoscut faptul că apneea de somn creşte riscul de boli cardiovasculare şi de alte afecţiuni cronice, dar aceste constatări reprezintă un semnal de alarmă că un somn prost în general poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătatea inimii, a remarcat profesorul.
Cum afectează sforăitul sănătatea pe termen lung?
Echipa a folosit un scor de somn compozit stabilit, care cuprinde durata autodeclarată a somnului, plângeri de insomnie, sforăit, somnolenţă diurnă şi dacă persoana se autodescria drept „o bufniţă de noapte sau o pasăre matinală", pentru a ajunge la trei categorii de somn: slab, intermediar şi sănătos la vârsta de 40 de ani, şi a comparat acest lucru cu speranţa generală de sănătate fără boli cardiovasculare.
Combinând datele auto-raportate de participanţii la studiu cu datele clinice furnizate de medicii lor în cei doi ani care au precedat studiul, cercetătorii au putut compara rezultatele în materie de sănătate pentru modelele de somn auto-raportate şi afecţiunile diagnosticate clinic, cum ar fi tulburările respiratorii legate de somn.
Echipa i-a clasificat pe participanţi în categoriile de somn slab, intermediar şi sănătos la vârsta de 40 de ani şi a comparat rezultatele lor în materie de sănătate la bătrâneţe.
Femeile cu un somn slab au fost susceptibile de a experimenta cu doi ani mai mult de sănătate cardiovasculară compromisă în comparaţie cu cele cu somn sănătos, în timp ce bărbaţii au experimentat mai mult de doi ani.
Persoanele cu un somn intermediar au pierdut aproape un an de viaţă fără boli de inimă în rândul femeilor, iar bărbaţii au pierdut ceva mai mult.
Potrivit specialiştilor, acest lucru înseamnă că sforăitul şi problemele de insomnie sau de menţinere a somnului pot fi un semn de avertizare a unor potenţiale probleme de sănătate în viitor.
„În timp ce speranţa medie de viaţă a participanţilor la studiul din Marea Britanie este de aproximativ 80 de ani, persoanele cu tulburări respiratorii legate de somn diagnosticate clinic, cum ar fi apneea în somn, au pierdut peste şapte ani de viaţă fără boli cardiovasculare", a declarat autorul principal al studiului, dr. Bo-Huei Huang, epidemiolog recent absolvent al Centrului Charles Perkins şi al Facultăţii de Medicină şi Sănătate.
Un semnal de alarmă pentru sănătate
Profesorul Peter Cistulli, titularul Catedrei ResMed de medicină a somnului de la Centrul Charles Perkins şi de la Royal North Shore Hospital, a declarat că aceste rezultate sunt semnificative deoarece extind constatările studiilor anterioare care leagă somnul insuficient de rezultate semnificative pentru sănătate.
„Somnul este o funcţie biologică vitală care a fost subapreciată până în prezent în politica de sănătate publică. Este îmbucurător faptul că aceste constatări pun în lumină importanţa somnului şi necesitatea ca acesta să fie recunoscut ca un pilon al unei bune sănătăţi, alături de activitatea fizică şi de nutriţie. Este momentul potrivit pentru a ne asigura că somnul este recunoscut în politica de sănătate publică", a declarat profesorul Cistulli.
