Spirometria este un test simplu utilizat pentru diagnosticarea astmului bronşic, atunci când simptomele conduc la suspiciunea de astm, şi este utilizat şi după diagnostic, pentru monitorizarea bolii.
Astmul este o boală inflamatorie a căilor respiratorii care determină simptome caracteristice: tuse, în special noaptea, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de constricţie, durere sau presiune la nivel toracic.
Aproape un milion de persoane suferă de astm în România, arată estimările specialiştilor. Totuşi, această afecţiune poate fi ţinută sub control cu tratament decontat în proporţie de 100% de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Societatea Română de Pneumologie oferă în perioada 5 – 7 mai spirometrii gratuite, cu prilejul zilei de Luptă împotriva Astmului, care este marcată de peste trei decenii în prima zi de marţi a lunii mai.
Programul spirometriilor gratuite oferite, la Sun Plaza, este sâmbătă, 6 mai – 10,00 – 22,00, duminică, 7 mai – 10,00 – 16,00.
„Astmul, o boală încă subdiagnosticată şi intermitent tratată, rămâne o provocare pentru medic şi pacient”, spune Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, care va fi preşedintele Societăţii Române de Pneumologie în perioada 2024 – 2026, citat de Agerpres.
Potrivit medicului, progresele terapeutice actuale permit tratarea tuturor pacienţilor, indiferent de stadiul de severitate al bolii, iar tratamentele biologice dau o nouă şansă chiar şi celor cu astm sever.
„Totul este ca tratamentele să fie urmate corect şi constant”, precizeaz[ medicul Mihălţan.
El a indicat existenţa platformei casapneumologilor.ro, înfiinţată de câţiva ani, unde pot fi găsite informaţii despre bolile pulmonare, o hartă a pneumologilor din România şi aplicaţia Navigator.
„În felul acesta, o programare la un medic pneumolog aflat aproape de casa pacientului este mult mai uşoară. Programările se pot face şi telefonic, la numărul 021.9904″, a menţionat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Roxana Maria Nemeş.
Potrivit specialiştilor, succesul tratamentului pentru astm depinde în mare măsură de pacienţi şi de disciplina lor de a-şi lua medicamentele prescrise, lucru numit de medici drept „aderenţă la tratament”.
Cu toate acestea, astmul şi boala pulmonară obstructiva cronica (BPOC) au una dintre cele mai scăzute rate de aderenţă la tratament, doar 33% dintre pacienţi urmează întocmai ce le-au prescris medicii, spun specialiştii.
Prin comparaţie, diabetul are 51%, depresia 62%, iar cancerul, scleroza multiplă şi hipertensiunea arterială au peste 75% aderenţă la tratament.
„Mai mult, în România, aderenţa la tratamentele inhalatorii este de 68%”, se arată într-un comunicat transmis zilele trecute cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Astmului.
Pentru a ţine boala sub control specialiştii recomandă ca pacienţii cu astm bronşic să respecte tratamentul prescris de medic, să meargă la medic cel puţin o dată pe an pentru controale sau imediat după ce au avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor, să solicite un plan de acţiune scris pentru astmul bronşic, să stea cât mai departe de factorii de risc care pot declanşa crize de astm – praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de ţigară, poluare, infecţii respiratorii, efort fizic mare.
