În ciuda faptului că sunt percepute ca fiind sterile, chiuvetele din spitale pot găzdui bacterii periculoase. Cercetătorii din Spania au prelevat probe din scurgerile din diferite secţii ale unui singur spital universitar modern, în care se respectă protocoale de curăţare de ultimă generaţie. Ei au descoperit nu mai puţin de 67 de specii de bacterii. Printre acestea se numără Klebsiella (bacilul Friedlander), Enterobacter şi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic), cunoscute pentru potenţialul lor de a provoca infecţii asociate asistenţei medicale (infecţii nosocomiale). Mai multe tulpini detectate s-au dovedit rezistente la antibioticele moderne, inclusiv la cefalosporine şi carbapeneme. Astfel, canalele de scurgere ale chiuvetelor din spitale par să funcţioneze ca rezervoare pentru agenţii patogeni cunoscuţi şi emergenţi, de interes.
Gurile de scurgere ale chiuvetelor din spitale, deşi pot părea inofensive, adăpostesc comunităţi complexe de bacterii care ar putea prezenta riscuri grave pentru sănătatea pacienţilor. Aceste instalaţii comune pot servi drept rezervoare pentru bacteriile periculoase care se pot răspândi la pacienţii vulnerabili.
Un studiu de un an asupra scurgerilor chiuvetelor din spitale a descoperit 67 de specii diferite de bacterii care trăiesc acolo, multe dintre ele rezistente la mai multe antibiotice. O tulpină deosebit de îngrijorătoare, Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic), a prezentat o rezistenţă de 21% la cel puţin un tip de antibiotic.
În ciuda protocoalelor riguroase de curăţenie, pe bază de clor şi abur sub presiune, bacteriile prosperă în canalizările spitalelor. În scurgerile unei noi unităţi de terapie intensivă au apărut diverse populaţii de bacterii în câteva luni de la deschidere, la niveluri similare celor găsite în secţiile deja existente.
Prezenţa genei blaVIM la unele bacterii indică rezistenţă chiar şi la antibioticele de ultimă generaţie, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitoarele opţiuni de tratament.
Sperăm să fim vindecaţi atunci când rămânem în spital. Însă, desoeri, acolo dobândim noi infecţii. Astfel de „infecţii asociate asistenţei medicale” (IAAM) reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă la nivel mondial, absorbind aproximativ 6% din bugetele globale ale spitalelor.
Numai în Uniunea Europeană, infecţiile nosocomiale reprezintă peste 3,5 milioane de cazuri pe an, ceea ce duce la 2,5 milioane de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de handicap, un cost de până la 24 de miliarde de euro şi 90.000 de decese. Ele reprezintă, de asemenea, a şasea cauză principală de deces în Statele Unite.
În unele spitale, cu o respectare necorespunzătoare a protocoalelor de igienă, pacienţii cu apărarea imunitară scăzută au un risc mai mare de a dezvolta infecţii nosocomiale. În plus, antibioticele sunt utilizate pe scară largă în spitale, ceea ce tinde să ajute la creşterea rezistenţei tulpinilor de bacterii. Atunci când astfel de gene de rezistenţă se află pe elemente genetice mobile, ele pot chiar să treacă de la o specie bacteriană la alta, putând duce la aoariţia unor boli noi.
„Arătăm în acest studiu că scurgerile chiuvetelor din spitale găzduiesc populaţii bacteriene care se schimbă în timp, în ciuda protocoalelor de curăţenie impecabile din spitalul particular pe care l-am analizat”, a declarat într-un comunicat dr. Margarita Gomila, profesor la Universitatea din Insulele Baleare din Spania şi autorul principal al unui studiu publicat recent în revista Frontiers in Microbiology.
Aceste rezultate evidenţiază faptul că un control al creşterii bacteriilor în canalizări şi prevenirea colonizării de către noi tulpini a unor astfel de nişe greu de dezinfectat este probabil o problemă globală, spun specialiştii.
Protocoale riguroase de curăţenie
Cercetătorii spanioli s-au concentrat asupra unui singur spital universitar modern de pe insula Majorca, construit în 2001 şi gestionat de serviciul de sănătate al Insulelor Baleare.
Protocoalele de curăţenie de acolo sunt de ultimă generaţie: chiuvetele şi scurgerile acestora sunt curăţate în mod regulat cu clor, precum şi dezinfectate cu substanţe chimice şi abur sub presiune la fiecare două săptămâni sau la fiecare lună în zonele fără pacienţi. O dată pe an, ţevile de scurgere sunt hiperclorinate la temperatură scăzută.
De patru ori între februarie 2022 şi februarie 2023, aceştia au folosit tampoane de bumbac pentru a preleva probe din şase astfel de scurgeri în fiecare dintre cele cinci secţii: două secţii de terapie intensivă, inclusiv una nouă; câte o secţie de hematologie, de scurtă şedere şi de medicină generală; precum şi un laborator de microbiologie.
Cercetătorii au cultivat bacteriile prelevate pe cinci medii diferite şi la două temperaturi diferite şi au identificat cele 1.058 de izolate rezultate cu ajutorul codului de bare ADN şi al spectrometriei de masă. Apoi au utilizat o platformă automată pentru a testa dacă fiecare dintre cele 219 izolate era rezistent la o serie de antibiotice.
Autorii au identificat un total de 67 de specii diferite de bacterii în canalizări. Diversitatea în majoritatea canalelor de scurgere a crescut şi a scăzut în timp, fără un model clar - sezonier sau de altă natură. Cea mai mare diversitate a avut loc în secţiile de medicină generală şi terapie intensivă, în timp ce cele mai puţine izolate au fost găsite în laboratorul de microbiologie. În mod remarcabil, noua unitate de terapie intensivă, deschisă în iulie 2022, a prezentat un nivel ridicat de diversitate bacteriană încă de la deschidere, la egalitate cu alte secţii mai vechi.
În toate secţiile au predominat şase specii de Stenotrophomonas, precum şi Pseudomonas aeruginosa, un agent patogen cunoscut ca fiind cauza pneumoniei asociate sistemelor de ventilaţie şi a sepsisului şi caracterizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) drept una dintre cele mai mari ameninţări la adresa populaţiei în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice. Cel puţin 16 alte specii de Pseudomonas au fost, de asemenea, identificate în diferite momente şi în diferite secţii, dar în special în secţiile de scurtă şedere.
Alţi agenţi patogeni notorii asociaţi spitalului găsiţi în mod repetat au fost Klebsiella pneumoniae în secţia de medicină generală, Acinetobacter johnsonii şi Acinetobacter ursingii în cele de medicina generală şi terapie intensivă, Enterobacter mori şi Enterobacter quasiroggenkampii în secţia de scurtă şedere şi Staphylococcus aureus la terapie intensivă (ATI) şi hematologie (recoltare de analize).
„Bacteriile pe care le-am găsit pot proveni din mai multe surse, de la pacienţi, personal medical şi chiar din mediul înconjurător al spitalului. Odată stabilite în gurile de scurgere ale chiuvetelor, acestea se pot răspândi spre exterior, prezentând riscuri semnificative mai ales pentru pacienţii imunocompromişi”, au declarat cercetătorii.
Rezistenţa la antibiotice
Dintre speciile identificate aici, Klebsiella, Enterobacter, şi P. aeruginosa fac parte din aşa-numitele bacterii din grupul ESKAPE, cunoscute pentru faptul că se dezvoltă în mediul spitalicesc şi prezintă o multirezistenţă frecventă şi un potenţial ridicat de a provoca boli.
În studiul de faţă, 21% din izolatele de P. aeruginosa s-au dovedit a fi rezistente la cel puţin o clasă de antibiotice. Mai multe tulpini de Klebsiella şi Enterobacter detectate s-au dovedit rezistente la cefalosporine, antibiotice de a treia generaţie, dar nu şi la carbapenemele utilizate în mod obişnuit în prezent împotriva infecţiilor multidrog-rezistente.
Îngrijorător este faptul că gena blaVIM, care îi face pe purtătorii săi rezistenţi chiar şi la carbapeneme, a fost detectată sporadic într-o minoritate de tulpini de P. aeruginosa din cele două secţii de terapie intensivă, secţia de medicină generală şi secţia de şedere de scurtă durată.
Autorii au concluzionat că drenurile spitalelor pot servi drept rezervoare atât pentru agenţii patogeni cunoscuţi, cât şi pentru cei emergenţi, dintre care unii prezintă o rezistenţă puternică la antibiotice.
„Protocoalele de curăţenie sunt importante şi ar trebui să fie aplicate frecvent, în special în secţiile care sunt ţinute separate tocmai pentru a încetini răspândirea bacteriilor potenţial dăunătoare. Dar pentru a ajunge la esenţa problemei, este esenţial să studiem sursa acestor bacterii şi căile lor de transmitere”, au concluzionat autorii acestui studiu, care au primit finanţare prin programul de cercetare şi inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene în cadrul programului de granturi Marie Skłodowska-Curie.
Studiul subliniază importanţa monitorizării populaţiilor bacteriene în unităţile medicale şi, eventual, a dezvoltării unor noi abordări privind întreţinerea şi curăţarea acestor instalaţii comune.
