Furnizorii privaţi de servicii sănătate sunt din ce în ce mai importanţi în programele naţionale de sănătate curative finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ajungând preponderenţi în anumite servicii medicale. În 2023, 46% din cheltuielile cu sănătatea ale FNUASS, adică 25,77 de miliardelei, au reprezentat plăţi către furnizori privaţi de servicii medicale (inclusiv farmaciile cu circuit deschis).
Datele sunt cuprinse în studiul “Transparenţa banilor în sistemul medical românesc”, coordonat de Dragoş Nicolae Garofil, publicat anul trecut la Editura ASE.
Potrivit studiului, finanţarea programelor naţionale de sănătate curative (PNSC) a fost de 12,5 miliarde lei în 2023, adică 22,3% din cheltuielile cu sănătatea ale FNUASS (comparativ cu 16,7% în 2019).
Contribuţia furnizorilor privaţi în cadrul PNSC este semnificativă: 33% din tratamentele chimioterapice efectuate în unităţile sanitare cu paturi, 80,5% din serviciile de radioterapie, 89% din serviciile de hemodializă, 90% din investigaţiile PET-CT, 15% din serviciile ortopedice şi 15% din cele de chirurgie cardiovasculară.
De asemenea, în ambulatoriul de specialitate, 79,5% din fonduri au reprezentat plăţi către furnizori privaţi de servicii medicale. În acest sector, finanţarea din FNUASS a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 2,7 miliarde lei în 2023 (cu 108,68% mai mult faţă 2019).
În investigaţiile paraclinice, 82,9% din fonduri au reprezentat plăţi către furnizori privaţi de servicii medicale, dintr-o valoare totală a finanţărilor de 1,64 miliarde lei în 2023.
Creşterea finanţării s-a realizat în principal prin introducerea programelor de tip Monitor, create pentru a facilita accesul la investigaţii medicale paraclinice necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice şi boli cerebrovasculare.
SPITALELE DE STAT PRIMESC 95% DIN FONDURI
În schimb, structura finanţării spitalelor de către FNUASS este complet dezechilibrată în facvorarea unităţilorpublice, care primesc 95% din fonduri, restul de 5% fiind alocat spitalelor private.
„Această distribuţie evidenţiază dominaţia financiară a spitalelor publice în sistemul de sănătate din România, în ciuda creşterii şi dezvoltării activităţii în spitalele private”, se arată în studiu.
Structura de finanţare reflectă distribuţia numărului de paturi de spitalizare continuă (acuţi şi cronici) contractate. În spitalele private, doar 5.960 de paturi sunt contractate, reprezentând 5,1% din totalul paturilor contractate la nivel naţional.
„Acest lucru subliniază limitările cu care se confruntă spitalele private în extinderea capacităţii lor de a furniza servicii medicale în regim de spitalizare continuă, în comparaţie cu spitalele publice, care deţin majoritatea covârşitoare a paturilor contractate”, menţionează studiul.
În sectorul de spitalizare de zi, raportul public-privat este mult mai echilibrat, spitalele private având 3.619 paturi contractate (35% din total), “ceea ce sugerează o prezenţă mai puternică şi competitivă în acest tip de servicii medicale”, potrivit documentului.
“Finanţarea spitalelor publice este net superioară celor private, având în vedere că, pe lângă decontarea serviciilor realizate, spitalele publice încheie contracte cu CNAS pentru finanţarea unor cheltuieli specifice care sunt susţinute de la bugetul de stat, cum ar fi: suplimentarea alocaţiei de hrană pentru pacienţii internaţi, voucherele de vacanţă pentru personalul încadrat, indemnizaţiile pentru cadrele universitare medicale”, subliniază studiul.
Suplimentar, spitalele publice primesc o sumă semnificativă pentru acoperirea cheltuielilor salariale. În 2023, această sumă a ajuns la un nivel comparabil cu cel al decontărilor pentru toate celelalte servicii oferite de spitale.
Astfel, finanţarea totală a serviciilor spitaliceşti în spitalele publice a fost de 12,49 miliarde lei, în timp ce fondurile alocate pentru acoperirea creşterilor salariale au fost de 12,4 miliarde lei, “ceea ce duce în final la o dublare a valorii decontărilor faţă de cele ale furnizorilor privaţi”, punctează studiul.
“Pe de altă parte, ca o formă de compensare, legislaţia a permis spitalelor private să încaseze contribuţii personale de la pacienţi, un aspect ce poate părea nefiresc într-un sistem de asigurări sociale de sănătate. În mod ideal, casele de asigurări ar trebui să trateze egal furnizorii publici şi privaţi, iar pacienţii asiguraţi ar trebui să aibă acces la servicii medicale integral decontate, indiferent dacă acestea sunt oferite în spitale publice sau private”, arată studiul realizat de ASE.
Autorii studiului recomandă realizarea de modificări legislative care să elimine influenţele salariale suplimentare şi să le integreze direct în tarifele decontate. Acest proces ar implica recalcularea tarifelor, pe caz ponderat, pentru spitalizările continue cronice, precum şi pentru spitalizările de zi.
