Uzura organismului cauzată de stresul cronic acumulat de-a lungul vieţii poate duce la un risc crescut de deces din cauza cancerului, conform unui recent studiu publicat de cercetătorii de la Colegiul Medical din Georgia, Statele Unite.
Stresul nu afectează doar mintea, ci şi organismul uman. Corpul poate rezista în general la acest lucru, dar stresul cronic lasă o amprentă uriaşă asupra organismului care poate creşte riscul de cancer fatal în timp, potrivit cercetătorilor de la Colegiul Medical din Georgia.
„Ca răspuns la factorii de stres externi, corpul eliberează un hormon de stres numit cortizol, iar apoi, odată ce stresul trece, nivelurile acestui hormon ar trebui să scadă din nou”, explică dr. Justin Xavier Moore, epidemiolog la colegiul medical şi centrul de cancer din Georgia, într-un comunicat de presă.
Medicul precizează că dacă există factori de stres psihosocial cronici, care nu permit niciodată scăderea cortizolului, acest lucru poate cauza uzura corpului la nivel biologic,
Echipa sa a studiat aceste efecte potenţial dăunătoare efectuând o analiză retrospectivă, a peste 41.000 de persoane din cadrul sondajului National Health and Nutrition Examination (NHANES), colectate între 1988 şi 2019.
Baza de date cuprinde rezultatele analizelor biologice de bază ale participanţilor, inclusiv indicele de masă corporală. tensiunea arterială diastolică şi sistolică, colesterolul total, hemoglobina A1C (un marker important al diabetului), albumina şi creatinina (măsuri valoroase ale funcţiei renale) şi proteina C reactivă (un marker inflamator principal). Aceste valori i-au ajutat pe cercetători să determine sarcina alostatică a corpului, sau „uzura”.
Participanţii care au acumulat un scor de trei sau mai mare au intrat în categoria „sarcină alostatică mare”.
Cercetătorii au comparat aceste rezultate cu date din Indexul Naţional de Deces, reglementat de Centrul Naţional de Statistică în Sănătate şi Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, pentru a identifica ce persoane au murit de cancer şi când au murit.
Echipa a descoperit că şi fără să facă ajustările pentru variabile de confuzie cum ar fi vârsta şi rasa, indivizii cu o sarcină alostatică mare au avut şande de 2,4 ori mai mari de a muri de cancer decât cei cu o sarcină scăzută.
Nu este totuşi o constatare solidă, până nu ajustăm pentru elementele de confuzie, a precizat Moore. După ajustările pentru vârsta, cercetătorii au descoperit că persoanele cu încărcătură alostatică mare prezintă, în continuare, un risc cu 28% mai mare de a muri din cauza cancerului.
Asta înseamnă că, dintre doi tineri de 20 de ani, cel care ar avea o sarcină alostatică mare, ar fi mult mai probabil să moară de cancer decât prietenul său.
După ajustarea pentru sex, rasă şi nivelul educaţional, sarcina alostatică ridicată a dus la o creştere de 21%.
Pe măsură ce echipa a continuat să ajusteze pentru alţi factori, cum ar fi fumatul sau un infarct, riscul existent a crescut cu 14%.
Cancerul este a doua cauză de deces, iar autorii studiului sunt de acord că rezultatele lor reflectă mediul de mare stres care ne înconjoară în fiecare zi.
Concluzia autorilor este că mediul în care trăim, lucrăm şi ne distrăm, în care un individ este recompensat pentru că lucrează mai mult sau altul este considerat inferior pentru că are la dispoziţie mai mult timp pentru sine, provoacă un nivel de stres ridicat, care poate duce la dezvoltarea cancerului şi la creşterea morbidităţii şi mortalităţii, conform studiului publicat în revista SSM Population Health.
