Creierul poate juca un rol important în aşa-numitul ,,Sindrom al inimii frânte”, sugerează un nou studiu. Cunoscut oficial sub numele de sindromul Takotsubo (STT), cardiomiopatia de stres este o afecţiune cardiacă temporară, dar potenţial mortală.
STT reprezintă 1-2% din prezentările cu infarct miocardic acut. Cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts au dorit să afle dacă activitatea metabolică crescută asociată stresului din creier ar putea creşte riscul sindromului Takotsubo, aşa că au analizat scanările imagistice ale creierului de la 41 de persoane care au dezvoltat ulterior sindromul inimii frânte şi 63 de persoane care nu au făcut acest sindrom.
,,Zonele creierului care au activitate metabolică mai mare tind să fie utilizate mai mult. Prin urmare, o activitate mai mare în centrele cerebrale asociate stresului sugerează că individul are un răspuns mai activ la stres", a spus dr. Ahmed Tawakol, directorul Departamentului de cardiologie nucleară şi codirector al Centrului de cercetare în imagistică cardiovasculară de la Spitalul General din Massachusetts, autorul principal al studiului.
Cercetătorii americani au descoperit că activitatea sporită din amigdala creierului a prezis STT ulterioare, precum şi momentul sindromului. De exemplu, persoanele cu cea mai mare activitate din amigdala au dezvoltat sindromul în decurs de un an după scanarea creierului, în timp ce persoanele cu activitate intermediară din amigdala au dezvoltat sindromul ,,Inimii frânte” câţiva ani mai târziu.
„Arătăm că STT se întâmplă nu numai din cauza unui eveniment rar, îngrozitor de tulburător - cum ar fi moartea unui soţ sau a unui copil, aşa cum o ştim din exemplele clasice. Mai degrabă, indivizii cu activitate cerebrală ridicată legată de stres par a a dezvolta STT. Ei pot dezvolta sindromul la expunerea la factori de stres mai frecvenţi, chiar şi la o colonoscopie de rutină sau la o fractură osoasă", a spus dr. Tawakol.
Studiul a constatat, de asemenea, o asociere între activitatea cerebrală legată de stres şi activitatea măduvei osoase. Potrivit cercetătorilor, măduva osoasă produce diferite tipuri de celule sanguine care transportă oxigen, coagulează sângele, astfel încât activitatea cerebrală legată de stres poate influenţa activitatea celulelor responsabile de sănătatea inimii.
Măsurile de reducere a activităţii cerebrale legate de stres ar putea reduce riscul sindromului. Trebuie menţionat că stresorii pot fi de natură fizică, emoţională, incluzând şi emoţiile pozitive, ştiut fiind că sindromul „Inimii frânte” poate apărea şi după un eveniment fericit ,,Happy heart syndrome’.
,,Studiile ar trebui să testeze dacă astfel de abordări de scădere a activităţii cerebrale asociate stresului scad şansa ca STT să reapară în rândul pacienţilor cu episoade anterioare de STT”, e de părere dr. Tawakol.
În opinia cercetătorului, ar fi necesare mai multe studii pentru a examina modul în care diminuarea stresului sau tratamentul medicamentos pentru a reduce activitatea cerebrală legată de stres ar putea aduce beneficii sănătăţii inimii.
