Un studiu finalizat recent în România reconfirmă efectele benefice ale consumului moderat de bere asupra scăderii riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, arată Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie într-un comunicat citat de Agerpres.
Studiul "Evaluarea efectului consumului de bere asupra hemostazei la subiecţi sănătoşi", derulat sub egida Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie arată că berea consumată moderat contribuie la scăderea incidenţei bolilor cardiovasculare.
Medicul Marina Oţelea susţine că rezultatele obţinute "validează un posibil efect pozitiv" asupra organismului determinat de consumului moderat de bere.
Totodată, sunt influenţaţi factorii implicaţi în menţinerea echilibrului fluido-coagulant al sângelui, ceea ce poate produce un efect benefic asupra sănătăţii inimii şi a vaselor de sânge."
"Studiul a evaluat impactul consumului moderat de bere asupra echilibrului fluido-coagulant, prin măsurarea concentraţiei unor componente ale sângelui, factori ai sistemului natural de molecule cu activitate anti-coagulantă şi pro-coagulantă. Este vorba despre proteinele C şi S - cu rol de oprire a procesului de coagulare -, fibrinogenul - un marker al inflamaţiei şi al stării de hipercoagulabilitate -, PAI-1 (inhibitorul activatorului plasminogenului) cu rol de oprire a procesului de coagulare şi homocisteina - marker al disfuncţiei endoteliale", arată comunicatul.
Studiul s-a derulat la finalul anului 2017 pe un eşantion reprezentativ pentru aria medicală studiată şi a implicat subiecţi cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani clinic sănătoşi.
Măsurătorile au fost făcute atât la o oră de la ingestia berii, cât şi la o lună de consum zilnic, cantitatea de bere consumată nedepăşind însă limitele consumului moderat, adică 330 ml bere/zi în cazul femeilor şi 660 ml în cazul bărbaţilor.
"Măsurătorile efectuate la o oră după ingestia berii au indicat o variaţie a indicatorilor mai ridicată decât în cazul variaţiilor măsurate la un interval de o lună, dar potenţialul efect pozitiv al consumului moderat de bere revelat de studiu rămâne valabil în ambele variante", a spus Oţelea.
La o oră de la ingerarea cantităţii de bere, studiul a arătat o reducere medie cu 45% a nivelului PAI-1, inhibitor al procesului normal de distrugere a cheagurilor nou formate.
Studiul arată că fibrinogenul a avut, de asemenea, tendinţa să scadă după o oră, iar nivelul de homocisteină a scăzut cu 5,7%, un factor care este strâns legat de procesul de ateroscleroză, substratul pe care se grefează activarea coagulării şi formarea patologică a cheagurilor.
După o lună de consum zilnic, scăderea PAI-1 a fost cu 7% mai mică faţă de nivelul iniţial. Fibrinogenul a avut o variaţie nesemnificativă statistic, iar homocisteina a revenit la valori apropiate, dar uşor mai mici decât cele iniţiale.
"Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cardiovasculare reprezintă 31% din cauzele de deces la nivel internaţional, la noi în ţară acestea reprezentând chiar principala cauză de deces, cu peste 57% din totalul înregistrat la nivel naţional. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos, care presupune un regim alimentar echilibrat şi exerciţiu fizic constant, poate contribui la prevenirea multora dintre formele
bolilor cardiovasculare ", a declarat preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, Corina Zugravu.
