Doar 0,3% dintre persoanele vaccinate cu serul dezvoltat de companiile Pfizer şi BioNTech nu au dezvoltat anticorpi specifici SARS-CoV-2, iar persoanele care manifestă reacţii după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi, relevă un studiu realizat de un furnizor privat de servicii de sănătate din România.
Studiul a inclus 889 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 70 ani, şi a evaluat răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva Covid-19, prin determinarea titrului de anticorpi specifici IgG anti-Spike.
Participanţii la studiu au fost aleşi în mod aleatoriu din rândul personalului medical şi auxiliar al companiei, din toate regiunile ţării, toate persoanele fiind vaccinate cu Pfizer BioNTech.
Rezultatele finale ale studiului arată că 99,7% dintre participanţi au dezvoltat anticorpi neutralizanţi cu valori mai mari de 80 AU/ml la 8-15 zile de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin, în timp ce pentru restul de 0,3%, titrul de anticorpi nu depăşeşte această valoare nici după acest interval de la rapel.
În urma analizei datelor, specialiştii au observat că antecedentele Covid-19 aduc diferenţieri în ceea ce priveşte titrul de anticorpi dobândiţi.
Astfel, persoanele care au trecut prin infecţie cu SARS-CoV-2 în trecut dezvoltă un titru de anticorpi neutralizanţi de până la 14 ori mai mare chiar după prima doză de vaccin, comparativ cu cei care nu au venit anterior în contact cu virsusul.
În schimb, pentru două treimi din cei care nu au avut Covid-19, titrul de anticorpi depăşeşte valoarea de 80 AU/ml abia după administrarea celei de-a doua doze de vaccin.
"Aşadar, probabil se impune evaluarea de către Ministerului Sănătăţii a vaccinării persoanelor care au trecut prin boală cu o singură doză pentru a optimiza campania de vaccinare", se arată în comunicatul companiei.
În ceea ce priveşte evoluţia anticorpilor după prima şi a doua doză de vaccin, s-a observat că după rapel, valoarea titrului de anticorpi creşte cu 30% în rândul persoanelor care au avut Covid-19 şi de 6 ori în rândul celor care nu au trecut prin infecţie cu coronavirus.
Studiul mai arată că valorile titrului de anticorpi la 8-15 zile după rapel corelează semnificativ cu vârsta. Cele mai ridicate valori se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani şi scad gradual la celelalte categorii de vârstă, ajungând la valori cu peste 30% mai mici în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă 50 şi 70 de ani.
În ceea ce priveşte diferenţele între femei şi bărbaţi, acestea se pot observa mai accentuat abia după vârsta de 50 ani, bărbaţii din această categorie prezentând niveluri cu aproape 40% mai mici ale titrului de anticorpi post-vaccinare decât femeile de aceeaşi vârstă.
De asemenea, valori mai mici ale anticorpilor au fost înregistrate şi în rândul personelor care au grupa sanguină 0I, indiferent de RH.
Persoanele cu comorbidităţi, în special cele cu obezitate şi afecţiuni oncologice, dezvoltă valori mai mici ale titrului de anticorpi şi au un nivel mai scăzut de protecţie, mai arată studiul.
Astfel, s-a observat că persoanele care suferă de cel puţin 2 afecţiuni cronice dezvoltă valori cu 40% mai mici ale titrului de anticorpi, sub media populaţiei analizate. Mai mult, obezitatea şi afecţiunile oncologice se asociază cu niveluri şi mai mici ale titrului de anticorpi, la jumătate faţă de cele măsurate în rândul persoanelor care suferă de alte afecţiuni cronice.
Din totalul participanţilor la studiu, 45% nu au prezentat simptome specifice nici după administrarea primei doze, nici după rapel, aceştia dezvoltând titruri de anticorpi cu 20% mai mici comparativ cu cei care au avut reacţii post-vaccin.
Din categoria celor care au semnalat reacţii adverse fac parte, preponderent, persoane tinere, femei şi persoane care au trecut prin infecţia Covid-19 şi care au dezvoltat forme medii sau severe.
Pentru aproape doua treimi din eşantion, simptomele au dispărut după o zi de la vaccinare sau mai puţin, în timp ce aproximativ 5% dintre persoanele vaccinate au acuzat prezenţa reacţiilor timp de o săptămână sau mai mult.
Semnificativ mai multe reacţii adverse au fost înregistrate după rapel, numărul lor corelând şi cu gradul de severitate al infecţiei avute anterior, însă cele mai frecvente au fost: durere la locul administrării, stare de oboseală, dureri de cap, frisoane şi dureri musculare.
În cadrul studiului a mai fost analizat riscul de îmbolnăvire post-vaccinare. Rezultatele au indicat că doar 1% dintre persoanele vaccinate care au intrat in contact cu o persoană infectată au făcut boala.
Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu titru mic de anticorpi dobândiţi după rapel, dar chiar şi în rândul acestui segment, rata de infectare este mică, de aproximativ 2%.
Cei care s-au îmbolnăvit au dezvoltat forme uşoare (71%) sau medii, fără semne de penumonie (29%). Studiu mai arată că două treimi dintre cei care au făcut boala după vaccin au fost în contact direct cu o persoană infectată din gospodărie.
