Gripa aviară, un risc tot mai mare pentru sănătatea umană, avertizează experţii. Creşte riscul unei potenţiale pandemii?

Gripa aviară, un risc tot mai mare pentru sănătatea umană, avertizează experţii. Creşte riscul unei potenţiale pandemii?

Noile tulpini ale virusului H5N1 au început să dezvolte dezvoltă rezistenţă la sistemul imunitar uman, indică noi studii.

Liniile virale ale gripei H5N1 încep să evite apărarea imunologică umană, potrivit cercetătorilor. Un nou model computerizat dezvoltat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Carolina de Nord (UNC Charlotte), a analizat interacţiunile dintre proteinele imune şi variantele gripei aviare. 

Rezultatele arată că virusul H5N1 evoluează pentru a scăpa de mecanismele de apărare ale sistemului imunitar uman care se formează după infecţie sau vaccinare.

Studiul, publicat pe 17 martie online, care va apărea în numărul din aprilie al  revistei eBioMedicine, subliniază riscurile tot mai mari pe care le prezintă gripa aviară pentru sănătatea umană.

Descoperirea unei „scăderi generale a afinităţii anticorpilor faţă de tulpinile mai recente de H5N1” sugerează că liniile virale actuale şi viitoare ale H5N1 ar putea reprezenta o ameninţare mai mare pentru sănătatea umană, inclusiv posibilitatea unei transmisii crescute între oameni, au explicat cercetătorii.

O evoluţie rapidă a virusului reduce eficienţa vaccinurilor

Potrivit cercetătorilor, această adaptare rapidă înseamnă că vaccinurile dezvoltate pe baza tulpinilor mai vechi de H5N1 vor avea o eficienţă mai redusă. 

Studiul oferă ghidaj esenţial pentru menţinerea unui ritm rapid de dezvoltare a vaccinurilor, necesar pentru a ţine pasul cu această ameninţare virală în continuă schimbare.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Departamentul de bioinformatică şi genomică al UNC Charlotte şi Centrul de inteligenţă computaţională pentru predicţia riscurilor pentru sănătate şi mediu (CIPHER). La studiu au participat şi cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).

Deriva antigenelor şi capacitatea virusului de a evita sistemul imunitar

Analizând schimbarea gazdelor şi mutaţiile recente ale virusului, cercetătorii au descoperit că transmiterea continuă a H5N1 de la păsări la mamifere şi creşterea numărului de tulpini cu proteina HA (hemaglutinină) imunoevazivă sugerează că deriva antigenică reprezintă o sursă de risc zoonotic.

În cadrul studiului, echipa de cercetători a analizat 1.804 interacţiuni între proteinele virale şi anticorpii gazdei. 

Modelele computerizate au evaluat modul în care proteinele hemaglutininei virale interacţionează cu anticorpii neutralizanţi obţinuţi de la gazde infectate şi pacienţi vaccinaţi între 1996 şi 2018.

Utilizând modele computerizate de înaltă performanţă, cercetătorii au constatat o tendinţă de scădere a capacităţii anticorpilor de a se lega eficient de tulpinile de H5N1 în timp.

Datorită importanţei acestui subiect pentru sănătatea publică, rezultatele iniţiale au fost publicate în iulie 2024, înainte de publicarea oficială. Studiul a fost realizat la doar trei luni după primul caz confirmat de transmitere a H5N1 de la vaci la oameni în Texas.

Interacţiune estimată între un anticorp uman (în verde; FLD194) şi o proteină HA a gripei aviare (în galben; GISAID: EPI3158642). Credit: Colby Ford, UNC Charlotte,

Creşte riscul unei potenţiale pandemii?

Oamenii de ştiinţă din întreaga lume sunt de acord că gripa aviară rămâne în fruntea listei agenţilor pandemici potenţiali, potrivit mai multor unui rapoarte publicate, inclusiv în revista Science în decembrie 2024.

Până în prezent, nu au fost confirmate cazuri de transmitere H5N1 de la om la om, dar virusul a fost detectat la vite din cel puţin 17 state americane, pe lângă milioane de cazuri la păsări sălbatice, mamifere mici şi păsări de fermă.

Între ianuarie 2022 şi martie 2025, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite a raportat:

  • 12.510 focare de gripă aviară la păsări sălbatice;
  • 51 de jurisdicţii afectate de gripă aviară;
  • 166.417.923 de păsări domestice afectate;
  • 70 de cazuri umane de H5N1 în Statele Unite, dintre care un caz fatal.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că H5N1 a provocat 466 de decese la nivel global din ianuarie 2003 până în prezent.

Vaccinurile, esenţiale pentru combaterea unei potenţiale pandemii

Experţii consideră că vaccinurile vor fi instrumentul-cheie în controlul unei posibile pandemii de gripă aviară. Mutaţiile continue ale virusului permit adaptarea sa la gazde mamifere, crescând astfel riscul de transmitere interumană.

În recentul articol publicat în revista eBioMedicine, parte a The Lancet, cercetătorii de la Charlotte scriu că virusul H5N1 are potenţialul de a trece de la un stadiu epidemic la unul pandemic în viitorul apropiat.

Concluziile acestui studiu, alături de alte cercetări care confirmă o scădere a eficienţei anticorpilor şi o creştere a transmiterii de la păsări la mamifere, indică faptul că există un pericol iminent pentru sănătatea umană asociat tulpinilor altamente patogene ale virusului H5.

În prezent, gripa aviară poate fi deja considerată o pandemie în rândul animalelor sălbatice şi domestice, datorită răspândirii sale globale.

Rezultatele modelelor computerizate testate de la UNC Charlotte arată că scăderea eficienţei anticorpilor, combinată cu răspândirea rapidă a virusului în rândul animalelor, ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru o viitoare pandemie umană.

Modelele computaţionale de înaltă performanţă ajută la monitorizarea mutaţiilor virale

Autorii studiului susţin că modelele computerizate avansate, inclusiv cele bazate pe inteligenţă artificială (AI) şi simulări fizice, pot furniza informaţii rapide şi precise pentru factorii de decizie din domeniul sănătăţii publice.

Într-un interviu recent, Daniel Janies, unul dintre autorii studiului, a explicat că modelarea computerizată permite analiza rapidă a variaţiilor biologice şi ajută la identificarea celor mai eficiente strategii de control al infecţiilor şi optimizare a vaccinurilor.

„Prin computaţie de înaltă performanţă, putem aborda complexitatea evoluţiei virale din mai multe unghiuri, la viteză şi scară mare,” a declarat cercetătorul. 

„Acest proces ne ajută să ne ajustăm intuiţia şi metodele pentru a dezvolta cele mai eficiente abordări în prevenirea şi combaterea virusurilor în evoluţie”, a precizat el.

Alte studii recente au arătat că virusul gripei aviare se poate răspândi nedetectat la oameni.

Citeşte şi: 

Mutaţiile virusului gripei aviare generează alarmă cu privire la riscul de transmitere la om în Europa

viewscnt