Depistarea modificărilor în activitatea electrică a inimii poate determina un tratament şi o monitorizare mai agresivă în cazul pacienţilor cu Covid-19 grav.
Modificările specifice şi dinamice ale electrocardiogramelor (EKGs) pacienţilor spitalizaţi cu Covid-19 şi a pacienţilor cu gripă pot ajuta la anticiparea unui interval de timp până la agravarea stării de sănătate şi a deceselor, arată un nou studiu făcut public de spitalul Mount Sinai, din New York.
Rezultatele studiului arată că micşorarea formelor de undă ale acestor teste pot fi utilizate pentru a ajuta la o mai bună identificare a pacienţilor cu risc ridicat şi pentru a le oferi o monitorizare şi un tratament mai agresive.
„Studiul nostru arată că formele de undă diminuate vizibil pe electrocardiogramă în timpul bolii Covid-19 pot fi un instrument important pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii care îngrijesc aceşti pacienţi, permiţându-le cadrelor medicale să observe schimbările clinice pe parcursul şederii bolnavilor în spital şi să intervină mai rapid. Având în vedere creşterea continuă a cazurilor de Covid-19 şi a spitalizărilor, EKG-urile ar putea fi utile pentru spitale atunci când îngrijesc aceşti pacienţi înainte ca starea lor să se înrăutăţească dramatic. Acest lucru este deosebit de util în spitalele supraaglomerate, întrucât în cazul testelor de sânge trebuie să aşteptăm până vin rezultatele de la laborator, în timp ce un EKG poate fi efectuat pe loc de majoritatea personalului medical. În plus, testul EKG se poate face în timp ce pacientul primeşte şi alte îngrijiri la pat, şi astfel se elimină expunerea unui alt lucrător medical la Covid-19", spune autorul principal al studiului, dr. cardiolog Joshua Lampert.
EKG-ul este un test neinvaziv care înregistrează activitatea electrică a inimii. Acesta este utilizat pe scară largă pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare, a aritmiei, sau observarea unui ritm cardiac anormal.
Cercetătorii au analizat retrospectiv EKG-urilor a peste 140 de pacienţi spitalizaţi cu Covid-19 în spitalele Mount Sinai din New York, în perioada 7 martie - 12 aprilie 2020.
Ei au comparat rezultatele cu EKG-urile a 281 de pacienţi internaţi cu gripă A sau gripă B, confirmată de laboratorul aceluiaşi spital, între 2 ianuarie 2017 şi 5 ianuarie 2020.
Cercetătorii au analizat, din datele disponibile înregistrate de spitalul Mount Sinai, trei puncte de timp EKG pentru fiecare pacient: o scanare de bază efectuată cu un an înainte de Covid-19 sau de spitalizarea cu gripă, o scanare efectuată la internarea în spital şi EKG-urile de urmărire efectuate în timpul spitalizării.
Ei au măsurat manual, pe toate electrocardiogramele, înălţimea complexelor QRS care indică o măsură a activităţii electrice a ventriculilor camerelor majore ale inimii. Modificările observate în activitatea electrică au fost semne că ventriculele eşuează. Apoi au fost analizate EKG-urile efectuate ulterior, după internarea în spital, doctorii uitându-se după modificările formelor de undă, numite amplitudine joasă LoQRS, dezvoltat în conformitate cu un set de criterii care a urmărit să identifice contracţii ale semnalului electric pe EKG.
LoQRS a fost definită ca fiind o amplitudine QRS mai mică de 5 mm măsurată în tensiunea înregistrată la braţe şi picioare, sau mai puţin de 10 mm măsurată pe peretele toracic, sau când s-a înregistrat o reducere cu 50% a înălţimii formei de undă în oricare dintre măsurători.
52 de pacienţi cu Covid-19 din studiu nu au supravieţuit, iar analiza a arătat că 74% dintre aceşti pacienţi aveau LoQRS. Formele lor de undă QRS EKG au devenit mai mici la aproximativ 5,3 zile de la internarea lor în spital ei decedând după aproximativ două zile după ce au arătat primul EKG anormal.
Din cei 281 de pacienţi cu gripă, LoQRS a fost identificat la 11% dintre ei. 17 pacienţi cu gripă au murit, iar 39% dintre cei decedaţi au avut LoQRS. Pacienţii cu gripă au îndeplinit criteriile LoQRS în medie după 55 de zile de la internarea lor în spital, iar timpul mediu până la deces a fost de 6 zile de la momentul în care a fost identificat LoQRS.
Aceste rezultate arată că pacienţii cu gripă au avut un curs de boală mai puţin virulent în comparaţie cu pacienţii cu Covid-19.
„Când vine vorba de îngrijirea bolnavilor cu Covid-19, constatările noastre sugerează că ar putea fi benefic, atât pentru pacient, cât şi pentru furnizorii de servicii medicale, să verifice un EKG atunci când cazurile ajung pentru prima dată la spital, şi să monitorizeze continuu rezultatele EKG în timpul internării pentru a evalua valoarea LoQRS, în special dacă pacienţii înregistrează progrese clinice profunde. Dacă LoQRS se evidenţiază, echipa ar putea să ia în considerare intensificarea terapiei medicale sau transferul pacientului într-un cadru înalt monitorizat, cum ar fi o unitate de terapie intensivă (ATI), anticipându-se declinul stării de sănătate", spune dr. Lampert.
Rezultatele studiului au fost publicate în numărul din 24 septembrie al revistei online, American Journal of Cardiology,
