Infecţia cu SARS-CoV-2 poate declanşa un răspuns imun care să dureze mult timp după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au avut simptome uşoare sau nu au avut simptome deloc, arată un studiu al cercetătorilor de la Cedars-Sinai.
În cazul infectării cu un virus sau alt agent patogen, organismul eliberează anticorpi (proteine) care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele. Cu toate acestea, în unele cazuri, organismul uman produce autoanticorpi care pot ataca, în timp, propriile organe şi ţesuturi.
O echipă de cercetare de la Cedars-Sinai din California a descoperit că persoanele infectate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, au o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet. Înainte de recentul studiu, cercetătorii ştiau că în cazurile severe de Covid-19 sistemul imunitar este stresat foarte tare încât produce autoanticorpi. Recentul studiu este primul care raportează prezenţa unui număr crescut de autoanticorpi chiar şi după o infecţie uşoară sau asimptomatică cu SARS-CoV-2, şi care arată că aceştia persistă în timp. Concluziile studiului sunt publicate în Journal of Translational Medicine.
„Aceste descoperiri arată de ce boala Covid-19 este atât de unică. Aceste tipare de dereglare imună ar putea sta la baza diferitelor simptome care persistă la persoanele care dezvoltă Covid-19", a declarat Justyna Fert-Bober, cercetător în cadrul departamentului de cardiologie de la Institutul Inimii Smidt şi coautor senior al studiului.
Pentru a-şi desfăşura studiul, echipa de cercetare a selectat 177 de persoane cu o infecţie confirmată cu SARS-CoV-2. Ei au comparat probele de sânge ale acestora cu probe prelevate înainte de pandemie de la persoane sănătoase. Toţi cei cu infecţie cu SARS-CoV-2 confirmat au avut niveluri ridicate de autoanticorpi. Unii autoanticorpi au fost identificaţi la persoanele cu boli autoimune (în care sistemul imunitar atacă propriile celule sănătoase), precum lupus şi artrita reumatoidă.
„Am găsit semnale ale activităţii autoanticorpilor, care sunt legate, de obicei, de inflamaţie cronică şi leziuni ale unor organe şi ţesuturi specifice, cum ar fi articulaţiile, pielea şi sistemul nervos", a declarat dr. Susan Cheng, director al Institutului de Cercetare privind Îmbătrânirea Sănătoasă din cadrul departamentul de cardiologie de la Institutul Smidt Heart, de asemenea co-autor senior al studiului.
Unii dintre autoanticorpi au fost legaţi de boli autoimune care afectează de obicei femeile mai mult decât bărbaţii. Cu toate acestea, în studiul de faţă, bărbaţii au avut un număr mult mai crescut de autoanticorpi decât femeile, au arătat specialiştii.
„Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecţiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei. Pe de altă parte, era oarecum de aşteptat, având în vedere tot ceea ce ştim până acum şi anume că bărbaţii sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de Covid-19", a mai spus Fert-Bober.
Echipa de cercetare vrea să extindă studiul pentru a căuta tipurile de autoanticorpi care sunt prezenţi şi pot persista timp îndelungat la persoanele cu simptome Covid-19. Întrucât acest studiu a fost efectuat pe persoane infectate înainte de apariţia vaccinurilor, cercetătorii vor examina dacă autoanticorpii sunt generaţi în mod similar la persoanele la care boala recidivează.
„Dacă putem înţelege mai bine aceste răspunsuri care produc autoanticorpi şi ce face ca infecţia cu SARS-CoV-2 să declanşeze şi să conducă aceste răspunsuri diferite, atunci putem ajunge cu un pas mai aproape de a identifica modalităţi de tratare şi chiar de prevenire a dezvoltării acestor efecte la persoanele expuse riscului", a mai spus dr. Cheng.
