Multe clădiri din România oferă o calitate precară a confortului şi pot provoca îmbolnăviri, "sindromul clădirii bolnave” fiind, de altfel, recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), arată un studiu prezentat luni de organizaţiei neguvernamentale EFdeN, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuinţe.
Potrivit studiului, România are în acest moment cel mai învechit fond de locuinţe din Uniunea Europeană.
“Sindromul clădirii bolnave” este utilizat pentru a descrie situaţiile în care ocupanţii unei clădiri acuza stări de disconfort, care se manifestă doar când persoanele respective se află în interiorul clădirii.
Cauzele exacte care duc la declanşarea acestui sindrom nu sunt cunoscute inca, dar se presupune ca ar fi vorba, in special, despre calitatea proasta a aerului din interiorul acestor cladiri, calitate determinată de o combinatie complexa de factori.
Deşi cauzele exacte care duc la declanşarea acestui sindrom nu sunt deocamdată cunoscute, numeroasele cercetări care s-au făcut în acest sens au depistat o serie de factori de risc, legaţi în primul rând de calitatea deficitară a aerului.
”Conform unui sondaj IRSOP la nivelul populaţiei urbane cu venituri stabile şi vârstă cuprinsă între 20-65 ani, 3 din 4 români au cel puţin o urgenţă locativă, iar una din patru gospodării se plânge de spaţiu insuficient. 59% din gospodării au mai mult de două urgenţe locative, iar una din cinci gospodării are probleme de etanşeitate sau necesită consolidare antiseismică“, a declarat preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe, Lucian Anghel.
Conform sondajului, aproape jumătate din populaţia oraşelor locuieşte în locuinţe mei vechi de 34 de ani, iar între 12% şi 16% din totalul gospodăriilor urbane au nevoie de înlocuiri sau reparaţii majore.
În Capitală, procentul persoanelor care stau în locuinţe mai vechi de 33 de ani este de 47%. Procentul este şi mai mare în cazul populaţiei cu venituri mici, iar situaţia locuinţelor din mediul rural este şi mai dificilă.
În plus, de la an la an creşte proporţia locuinţelor care au nevoie de îmbunătăţiri. Principalele cauze sunt învechirea imobilelor şi rata scăzută de îmbunătăţiri curente.
Potrivit EFdeN, pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă şi pentru a avea locuinţe sănătoase nu este suficient ca acestea să fie noi, ci este nevoie de gândirea lor în jurul ocupantului.
Astfel, ultimul studiu făcut public al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi arată că accesul la ferestre cu vedere către exterior îmbunătăţeşte funcţiile cognitive şi memoria cu 10-25%, iar în spitale reduce timpul de spitalizare cu 8,5%.
Un alt avantaj este lumina naturală care, la locul de muncă, creşte productivitatea angajaţilor cu 18%, iar în şcoli îmbunătăţeşte performanţele elevilor cu 5-14%. de asemenea, magazinele îşi pot spori vânzările cu 15-40% cu ajutorul luminii naturale.
EFdeN este un ONG format din tineri şi studenţi din peste 10 domenii, care se axează pe sustenabilitate, inovaţie şi educaţie, cu o experienţă de peste 7 ani în cadrul celei mai mari competiţii internaţionale de arhitectură şi tehnologii integrate, Solar Decathlon. Peste 550 de studenţi au făcut parte din proiect.
